Italia a anunțat săptămâna trecută expulzarea a doi funcționari ruși după arestarea în flagrant delict a unui ofițer al marinei italiene în timp ce transmitea unui militar rus documente clasificate.

Mai mulți diplomați ruși acuzați de spionaj au fost expulzați în ultimele luni din Bulgaria, Olanda, Austria, Franța și Republica Cehă... De fiecare dată, Moscova reacționează într-o manieră simetrică, denunțând ceea ce ea numește acuzații nefondate și 'rusofobe'.

Mentalitatea de război

'Serviciile de informații ruse au adoptat o mentalitate de război. Ele cred că au de a face cu o bătălie existențială pentru locul Rusiei în lume', apreciază Mark Galeotti, expert în politica rusă, autorul volumului 'O scurtă istorie a Rusiei'.

'Această abordare s-a cristalizat în 2014. Revoluția din Ucraina este, în ochii lui Vladimir Putin, o operațiune a CIA și MI6' britanic, adaugă el.

Acest aspect este confirmat de Andrei Soldatov, redactorul șef al site-ului rusesc Agentura.ru, specializată în servicii de informații. 'Ei cred că cea mai mică acțiune occidentală, cum ar fi criticarea încălcării drepturilor omului sau munca jurnaliștilor străini, poate duce la o revoluție', afirmă acesta.

Serviciile ruse merg mult mai departe de recrutarea spionilor sau coruperea funcționarilor străini, activități practicate de toate marile puteri. În 2018, fostul agent dublu rus Serghei Skripal a făcut obiectul unei tentative de asasinat prin otrăvire în Marea Britanie.

Tentative de asasinare eșuate

Un an mai târziu, la Berlin, un fost combatant rebel cecen a fost ucis de un bărbat suspectat că a acționat la ordinele Moscovei.

În prezent, Occidentul acuză Rusia de otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi cu agent neurotoxic din clasa Noviciok, o substanță de uz militar, pe teritoriul rus. Cea mai virulentă voce la adresa președintelui Vladimir Putin a supraviețuit acestei tentative de asasinat, după cinci luni de tratament în Germania. La revenirea la 17 ianuarie a.c., la Moscova, el a fost însă încarcerat.

Serviciile ruse au demonstrat însă că nu sunt atotputernice. Navalnîi și Skripal au supraviețuit, iar, parțial, atacatorii au fost demascați. Agenții ruși nu au prevăzut că o femeie va deceda, iar un polițist va fi grav rănit în atacul cu Noviciok împotriva lui Skripal, împreună cu care a fost otrăvită și fiica acestuia Iulia în Anglia.

Mai mult, platforma de jurnalism de investigație Bellingcat a identificat zeci de agenți ruși, după ce a detectat practici recurente în crearea identităților false de către GRU (informații militare) și FSB (Serviciul de Federal de Securitate).

Servicii secrete corupte

Mihail Liubimov, colonel KGB în rezervă, regretă 'degradarea ideologică' a agenților și punctează un context geopolitic nefavorabil. Înainte de căderea Cortinei, își amintește el, erau 'sindicate puternice și partide de stânga pe care (serviciile) puteau să se sprijine'.

Andrei Soldatov descrie la rândul său servicii corupte și slăbite de teama epurărilor. 'Mizând pe devotamentul agenților în detrimentul profesionalismului - când cel mai important lucru este să execuți ordinele, fie chiar cele stupide - veți obține spioni docili, dar incompetenți', spune expertul rus.

Însuși faptul că aceste evenimente ies în piața publică ridică întrebări: a fost un timp când scandalurile de spionaj se rezolvau între inițiați, într-o coregrafie milimetrică departe de camerele de filmat. Dar despre ce este vorba aici nu mai este slăbiciune, ci o problemă de comunicare.

'Noviciok este metoda cea mai grea dintre toate cele utilizate în mod curent în Rusia, unde disidenții și opozanții 'cad de la fereastră' cu regularitate', afirmă ironic cei de la Soufan Center, un think-tank american.

Gata să ucidă în numele lui Putin

Astfel, Moscova 'trimite un mesaj clar celor care se încumetă să-l sfideze pe Putin'. Rusia reafirmă că se simte 'suficient de sigură pentru a ucide figuri ale opoziției în străinătate', apreciază experți ai acestui think-tank. 'Când utilizează un agent neurotoxic precum Noviciok pentru a asasina pe cineva ei fac asta pentru că doresc ca acest lucru să devină public', consideră Damien Van Puyvelde, expert în serviciile de informații de la Universitatea din Glasgow (Scoția).

În fața acestor veleități, europenii aleg și ei să facă publice unele lucruri. Anumite episoade s-au scurs în spațiul public, cum ar fi cel relatat de cotidianul francez Le Monde, care a dezvăluit la sfârșitul anului 2019 că 15 ofițeri GRU își instalaseră o bază în Alpi pentru a opera în Europa timp de patru ani.

'Uneori decidem să facem publice obstacolele pe care le întâmpinăm. Este un avertisment', explică un înalt responsabil francez, bun cunoscător al serviciilor. 'Poziția este de a spune clar că nu vom mai tolera astfel de acte', subliniază el.

După cazul Skripal, cel al zborului MH17 al Malaysia Airlines doborât în estul Ucrainei, pentru care sunt urmăriți trei ruși și un ucrainean, după scandalurile de ingerință rusă în alegeri din Occident, 's-ar putea să intervină un fel de saturație colectivă și necesitatea ca europenii să accepte comunicarea politică', confirmă Damien Van Puyvelde. Dar 'rămân încă linii roșii', adaugă expertul citat.