O mandibulă cu dinții datând de 2,8 milioane de ani găsită în Etiopia este cea mai veche fosilă a genului uman descoperită vreodată, care împinge originile omului cu 400.000 ani în urmă, informează Agerpres.

Aceasta descoperire anunțată miercuri aruncă o lumina nouă asupra apariției genului uman, potrivit studiului pe această temă apărut în revista Science.

„Descoperirea acestui maxilar inferior ajută la reducerea decalajului între evoluția Australopithecus-ului - celebra Lucy datând de acum 3,2 milioane de ani - și primele specii ale genului Homo, cum sunt Homo erectus sau Homo habilis”, au explicat paleontologii.

„Această fosilă este un exemplu excelent de tranziție între specii într-o perioada cheie a evoluției umane”, au adăugat specialiștii.

Mandibula a fost găsită în anul 2013 într-o zonă minieră numită Ledi-Geraru în regiunea Afar din Etiopia de către o echipă internațională de cercetători condusă de Kaye Reed de la Universitatea din Arizona și Brian Villmoare de la Universitatea din Nevada.

Timp de decenii, oamenii de știință au căutat fosile din Africa pentru indicii cu privire la filiația umană, însă cu puțin succes, deoarece au găsit foarte puține fosile din perioada considerată critică, care merge de la mai puțin de trei milioane de ani până la mai puțin de 2,5 milioane de ani.

Noua fosilă de la Ledi-Geraru oferă indicii importante despre schimbările maxilarului și dinților la genul Homo în numai 200.000 ani după urma cel mai recent cunoscută, cea a Australopithecus-ului supranumit „Lucy”, care a fost descoperită în Etiopia în anul 1974, nu foarte departe de Ledi-Geraru.

Dar cercetătorii notează că nu sunt în măsură să spună dacă acest maxilar indică sau nu că este vorba despre o nouă specie a genului Homo.

O cercetare complementară apărută miercuri în revista Science pe teme de geologie și climă, pe baza unei cercetări efectuate în aceeași regiune a Etiopiei unde a fost găsită fosila de la Ledi-Geraruy, scoate în evidență schimbările climatice care au făcut mediul arid în urmă cu 2,8 milioane de ani.

Acești oameni de știință au descoperit fosile de mamifere contemporane celei de la Ledi-Geraru care arată că au existat mai ales specii care au trăit în habitate dominate de arbuști mici și pășuni unde copacii erau rari. Așadar, în epoca în care a trăit 'Lucy', vegetația a fost mai verde.

„Putem vedea indicații de secetă în fauna dominantă din mediul ambiant de la Ledi-Geraru”, a spus Kaye Reed, profesor la Universitatea din Arizona, co-autor al studiului, citat de AFP.

„Dar având în vedere că este prea devreme pentru a spune dacă schimbările climatice sunt responsabile pentru apariția genului Homo, va trebui să examinăm un număr mai mare de fosile hominide pe care vom continua să le căutăm în această regiune”, a adăugat sursa citată.

Ipoteza schimbărilor climatice care ar fi dus la extincția speciilor anterioare genului Homo și la apariția acestora din urmă a fost avansată de multe ori de oamenii de știință, a relevat profesorul Reed.

Într-un alt studiu publicat miercuri în revista britanica Nature, oamenii de știință au anunțat o nouă reconstrucție a mandibulei distorsionate care a aparținut unui Homo habilis ('îndemânatec') vechi de 1,8 milioane de ani, descoperită în Tanzania.

Această reconstrucție a creat surpriza de a dezvălui un maxilar primitiv al acestei specii și a relevat, de asemenea, o legătură clară cu fosila de la Ledi Geraru, mai notează Agerpres.