În timp ce alegerile naționale din iulie ar putea zădărnici acest lucru, președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, a prezentat cele patru priorități ale președinției spaniole a Consiliului UE, pe care o va prelua de la 1 iulie: promovarea reindustrializării Europei, trecerea la tranziția ecologică, consolidarea pilonului social și întărirea unității europene.

Potrivit unui articol sinteză publicat și pe site-ul viitoarei președinții spaniole, Sánchez le-a spus ambasadorilor celor douăzeci și șapte de state membre care au participat la prezentarea priorităților că Spania își asumă președinția rotativă a Consiliului “cu recunoștință și umilință și cu ambiția hotărâtă de a face din acesta un instrument util care să îmbunătățească viața oamenilor și să aducă Europa și mai aproape de cetățenii săi”.

“Astăzi, Uniunea este mai unită ca niciodată“, a declarat Pedro Sánchez, înainte de a se referi la numeroasele schimbări care au loc în lume, inclusiv la schimbarea ordinii internaționale, la limitele dintre tehnologie și umanitate, la modul de a concepe democrația, la rolul sectorului public, la statele-națiune și la principiile care ghidează activitatea economică și relația acesteia cu mediul în fața urgenței climatice.

După ce a subliniat că Spania este o țară “profund pro-europeană”, el a reamintit că ultima dată când a preluat președinția rotativă a fost în 2010 și că, de atunci, Europa s-a confruntat cu o criză financiară, cu Brexit, cu cea mai gravă pandemie din secolul trecut și cu actualul conflict din Ucraina, care a provocat mai mulți refugiați și persoane strămutate decât Primul Război Mondial.

De asemenea, președintele guvernului spaniol a subliniat că, deși există partide antieuropene care au căpătat greutate politică, chiar prezență, în instituțiile UE, “Europa a fost mai puternică decât toate acestea, a depășit crizele și a ieșit mai puternică din toate”.

În timp ce a minimalizat alegerile naționale anticipate care au loc în timpul președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene, la 23 iulie și a prezentat prioritățile menționate, există și obiective de parcurs generate de oportunități geopolitice, cum ar fi consolidarea legăturilor dintre UE și America Latină, de soluționarea unei priorități cheie pentru Bulgaria și România, și anume aderarea celor două țări la spațiul Schengen, și de acordarea unei atenții sporite temei extinderii Uniunii Europene, cu accent pe Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova.

Președinția spaniolă a Consiliului UE va lansa un nou trio, din care mai fac parte Belgia și Ungaria, care vor prezida Consiliul UE în prima, respectiv în a doua jumătate din 2024. Trioul președințiilor definește obiective pe termen lung și pregătește un program comun cu principalele subiecte și probleme pe care Consiliul le va trata într-o perioadă de 18 luni. Pe baza acelui program, toate cele trei țări pregătesc programele lor detaliate pe șase luni.

Aceasta este a cincea președinție spaniolă a Consiliului UE de când Spania a devenit membră a UE, în 1986. Țara a prezidat Consiliul UE prima dată în 1989, apoi din nou în 1995, 2002 și 2010.