Sondajul, la care au participat în mod anonim peste 170.000 de persoane cu vârsta între 13 și 24 de ani, semnalează că unul din cinci tineri a ajuns să lipsească de la cursuri drept consecință a acestei hărțuiri pe internet și a violenței.

Conform majorității celor chestionați, rețele sociale precum Facebook, Instagram, Snapchat și Twitter sunt locul cel mai comun pentru hărțuirea online.

"În toată lumea - atât în țări bogate, cât și sărace - ne spun că se simt intimidați pe internet, că acest lucru le afectează educația și că vor să se termine", a arătat într-un comunicat directoarea executivă a UNICEF, Henrietta Fore.

Potrivit cercetării, tinerii nu se pun de acord în privința cui ar trebui să pună capăt acestui fenomen, 32% dintre participanți considerând că guvernele, 31% spunând că tinerii înșiși și 29% menționând companiile de internet.

UNICEF subliniază că hărțuirea online este deja un fenomen global, care nu se limitează doar la țările cele mai dezvoltate.

La sondaj, efectuat prin intermediul unei platforme digitale, au luat parte tineri din țări foarte diferite și din diverse regiuni, de la Bangladesh la Franța, trecând prin Bolivia, Brazilia, Ghana, Irak, Mali, România, Ucraina sau Vietnam.

"Sălile de clasă conectate fac ca școala să nu se încheie odată ce elevul iese din clasă și, din păcate, nu se termină nici hărțuirea școlară", a arătat Fore.

Ca răspuns, UNICEF cere implementarea de politici pentru protejarea elevilor, crearea de linii naționale de ajutor pentru sprijinirea celor afectați, îmbunătățirea de către rețelele sociale a standardelor etice și pregătirea profesorilor și părinților pentru a preveni și răspunde la hărțuirea pe internet.