Totodată, majoritatea celor intervievați consideră că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită, iar două treimi dintre respondenți optează pentru alegeri parlamentare anticipate.

În cazul unor eventuale alegeri parlamentare anticipate doar șase partide ar accede în Legislativ. Astfel, pentru partidul socialiștilor  și-ar da voturile 17,9% dintre alegători. Platforma ”Demnitate și Adevăr” ar acumula 13,4%, iar partidul condus de Renato Usatâi – 12,3 la sută.  Partidul ”Acțiune și Solidaritate” al Maiei Sandu este creditat cu – 7,5%, Partidul Democrat cu 6,4% și Partidul Comuniștilor cu 6,3%.  Alte trei formațiuni din actualul Legislativ - Partidul Popular European, Partidul Liberal și Partidul Liberal Democrat nu ar trece de pragul de 6%.

Întrebați ce personalitate politică ar vota în funcția de șef al statului în cazul unor eventuale alegeri prezidențiale, 18,1% din cei chestionați au declarat că ar vota cu liderul PSRM, Igor Dodon, 12,4% – pentru Maia Sandu; 10,9% – pentru Renato Usatîi, 10,3% – pentru Andrei Năstase iar 6,9% au declarat că l-ar vota pe Vladimir Voronin în fruntea țării.

Peste 87% din respondenți optează pentru alegerea directă a președintelui, 71,6% susțin organizarea alegerilor parlamentare anticipate, iar aproape 80% doresc anularea imunității deputaților.

71,4% din participanții la sondaj cred că situația economică din Republica Moldova este mai proastă decât acum un an, iar 85,2% cred că lucrurile în țară merg într-o direcție greșită.

Aproape 16% dintre respondenți îi consideră pe politicieni responsabili de criza social-economică din țară, urmați de hoți cu 12%, justiție – 11,2%, actualul primar de Orhei, Ilan Shor și BNM ci câte 9%.

Principala sursă de informare rămâne televiziunea cu 87,5%, urmată de internet, radio, prieteni și ziare.

Întrebați ce ar alege între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, 39,4 dintre cei chestionați au ales a doua opțiune, în timp ce 35,7 la sută au declarat că ar prefera aderarea la UE.

Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 10 aprilie, pe un eșantion de 1.189 de persoane din 75 de localități din Republica Moldova, și are, potrivit autorilor, o marjă de eroare de 3%.