”Având în vedere actuala situație, nu pot fi discuții cu Gazprom. Am purtat discuții atât cu Grecia cât și cu Turcia” pentru a utiliza infrastructura existentă pentru livrări de gaze lichefiate și a majora livrările din Azerbaidjan, cu care Bulgaria are un contract, a spus Assen Vassilev.

În plus, vicepremierul a spus că Guvernul de la Sofia speră că până la finele verii va exista un mecanism comun de achiziții de la gaze la nivelul UE, care va permite blocului european să negocieze prețuri mai bune, a spus Vassilev.

Țara vecină își asigură aproape toate necesitățile de gaze naturale printr-un contract pe 10 ani cu Gazprom, care expiră la sfârșitul anului 2022. Timp de mai mulți ani autoritățile de la Sofia au întârziat proiectele menite să diversifice sursele de aprovizionare, inclusiv un interconector cu Grecia și extinderea singurei facilități de depozitare de gaze. Acum guvernul bulgar vrea să accelereze ambele proiecte pe fondul temerilor că războiul din Ucraina ar putea provoca perturbări.

Potrivit unor declarații ale premierului Kiril Petkov, lucrările de construcție la interconectorul de gaze Bulgaria – Grecia se vor încheia la finele lunii iunie, conform BTA, citat de Agerpres.

În cadrul unei vizite a președintelui bulgar la București, ce a avut loc la mijlocul lunii martie, Klaus Iohannis și-a exprimat speranța că acest interconector va fi operaționalizat cât mai rapid pentru a reduce dependența energetică de Rusia, precizează CaleaEuropeana.ro.

”Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanță crucială, să devină funcțional”, a menționat la acel moment șeful statului. 

De altfel, cu prilejul unei convorbiri telefonice cu omologul său bulgar, Kiril Petkov, desfășurată la începutul lunii februarie, premierul Nicolae Ciucă ”a abordat problema coridorului vertical dat de interconectorul de gaz Grecia-Bulgaria care dă substanță proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).”

Chestiunea continuării cooperării în domeniul energetic a fost ulterior discutată de președintele Klaus Iohannis cu prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, care a efectuat la 23 februarie o vizită la București. Cei doi au convenit atunci că este nevoie de soluții pentru a răspunde provocărilor actuale în materie de securitate energetică.

Răspunsul a fost oferit de țara noastră, prin vocea ministrului Energiei, Virgil Popescu. 

”România este dispusă să pună pe masă conducta BRUA, care a fost construită ca un proiect european și care acum nu este utilizată la potențialul pe care l-ar putea avea. BRUA poate fi o rută alternativă de aprovizionare pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan prin TANAP, TAP, coridorul sudic, coridorul vertical și mai departe spre Europa de Est”, a menționat oficialul român la finalul lunii februarie, înainte de o reuniune extraordinară a Consiliului Energie și de o discuție cu Ilham Aliyev președintele Azerbaidjanului.

La 15 martie, acesta din urmă a fost interlocutorul președintelui Klaus Iohannis, cei doi discutând într-o convorbire telefonică despre creșterea securității energetice și diversificarea surselor de gaze și energie electrică.

Dialogul intens din ultima perioadă se înscrie în eforturile României de la nivel regional și, extins, de la nivel european, de a contribui la identificarea unor soluții menite să faciliteze decuplarea Uniunii Europene de combustibilii fosili din Rusia, ”un furnizor care amenință explicit” blocul european. 

Reuniți la Versailles, liderii statelor membre ale UE au cerut Comisiei Europene să vină până în luna mai cu o propunere de eliminare treptată până în 2027 a dependenței energetice față de Rusia.

Anticipând acestă solicitare, Executivul european a prezentat liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale.

Acest plan prezintă, de asemenea, o serie de măsuri menite să răspundă creșterii prețurilor la energie în Europa și să reconstituie stocurile de gaze pentru iarna următoare.

Europa se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie de mai multe luni, însă, incertitudinea care există în prezent cu privire la aprovizionare agravează această problemă.

REPowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică.

Astfel, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.