Editorialistul Nicolae Negru comentează în Ziarul Național pe marginea ultimelor decizii ale CEC, pe care le consideră favorizante pentru un singur candidat, mai exact – pentru actualul președinte, Igor Dodon, candidat independent la un nou mandat. ”Primul semnal al angajării CEC e circulara prin care le interzice partidelor să finanțeze campaniile electorale ale candidaților săi pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Partidele pot contribui ca persoane juridice doar în limita a 12 salarii medii pe economie. Este o interpretare tendențioasă, abuzivă și contrară spiritului legii, spun juriștii într-un glas. Astfel, formațiunile care au acumulat bani pentru prezidențiale se pomenesc că nu-i pot folosi. Numai Dodon pe care îl ajută financiar părinții și entități necunoscute de prin Bahamas va putea aduna suma necesară pentru publicitate și alte cheltuieli electorale… (…) Și „generozitatea” cu care CEC a acceptat propunerea Ambasadorului socialist de la Moscova ca să deschidă 38 de secții de votare în Rusia, unde, până acum, la alegeri participau nu mai mult de 8 mii de persoane, e iarăși un cadou electoral pentru Dodon, o portiță pentru implicarea partenerilor săi de afaceri din Rusia în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Din întâmplare, și eliminarea din cursa prezidențială a lui Andrian Candu poate fi privită ca un serviciu făcut lui Dodon, care nu se află în termeni buni cu liderul „Pro-Moldova”, sugerând că ar putea să-l bage la pușcărie, dacă ar fi „ca Plahotniuc”, mai opinează Nicolae Negru.

„La alegeri ne putem aștepta la fraude”, sunt de părere mai mulți cetățeni de la Rezina și Șoldănești, cu care au discutat jurnaliștii de la Gazeta de Chișinău. ”La poarta pieței din Rezina, Alexandru, 49 de ani, fost profesor și fost militar, actualmente om de afaceri, vinde împreună cu fiul său tot ce-i trebuie omului: de la borcane pentru conserve până la produse alimentare și alte mărfuri ce se găsesc și în magazinul lui. „Alegerile la Rezina au un specific aparte. Vin autobuzele încărcate de peste Nistru cu alegători plătiți să-l voteze pe Dodon. Situația cu alegerea acestuia ar putea să se repete, poate chiar din primul tur, dacă nu se vor implica intelectualii, iar cei de pe dreapta nu se vor uni”, își dă cu părerea vânzătorul, citat de Gazeta de Chișinău.

TVR Moldova publică o declarație a vicepremierului pentru reintegrare, Cristina Lesnic, referitoare la situația pandemică din regiunea transnistreană: „Noi nu putem să garantăm ceea ce se întâmplă la Tiraspol”, afirmă aceasta. Chișinăul nu are certitudinea că datele pe care le oferă Tiraspolul cu privire la situația pandemică sunt reale. Mai mult, Tiraspolul nu comunică întotdeauna cifrele ce țin de infectări și tratări, iar laboratorul de la Tiraspol, unde sunt efectuate teste, nu este unul acreditat. Despre aceasta a vorbit vicepremierul pentru Reintegrare Cristina Lesnic în cadrul emisiunii Punctul pe AZi. Ea a mai spus că există un laborator în regiunea transnistreană, dar nu este acreditat. ”Nu există nici un secret că autoritățile din regiunea transnistreană nu au dorit să discute cu noi despre domeniul medical, inclusiv a fost propus ca comunicarea să fie făcută la nivel de experți, lucru care a fost refuzat”, a spus Cristina Lesnic.

”Toamna se numără Covidul: cît de bine gestionează Moldova pandemia?” – portalul Sic.md publică o analiză însoțită de infografice care ilustrează situația pandemică în lume și la noi.  ”La nivel global, au fost confirmate aproape 30 milioane cazuri Covid-19 și aproape un milion de decese pînă acum. Totuși, în această mare de cifre, Moldova se află într-o poziție deosebită. Țara noastră e pe locul 3 la numărul de cazuri per capita în Europa, după San Marino și Andorra, ambele state cu populație sub 80.000. Moldova e printre fruntașe și după numărul de decese pe cap de locuitor, fiind clasată pe locul 9 după San Marino, Belgia, Andorra, Spania, Regatul Unit, Italia, Suedia și Franța. (…) Deși Moldova e printre țările cu cele mai multe cazuri din Europa, politicile adoptate de autoritățile noastre nu sunt printre cele mai stricte. O analiză a Școlii de Guvernare Blavatnik din cadrul Universității Oxford a oferit statului nostru un scor de 54 din 100 într-un „indice al severității”, care măsoară strictețea politicilor de restricționare a comportamentului cetățenilor pe timp de pandemie”, scrie sursa citată.