Situația Basarabiei era destul de complicată. În primul rând, acest teritoriu era în spatele frontului, iar armatele ruse erau aliate cu cele române în cadrul Antantei. Odată cu abolirea țarismului, o parte a militarilor a dezertat și a trecut pe aceste pământuri prădând și violând. Documentele vremii arată că Basarabia se scufunda în anarhie, notează TVR Moldova.

Doctorul în istorie Gheorghe Negru consideră că apariția Sfatului Țării a fost o necesitate vitală pentru acest teritoriu, atât din perspectiva unei organizări a vieții de zi cu zi, cât și pentru renașterea națională.

„Înființarea Sfatului Țării a fost o decizie epocală pentru teritoriul Basarabiei, atât din perspectiva organizării interne, cât și a deciziilor ulterioare care au dus la Unirea din 1918”, susține doctorul în istorie Gheorghe Negru.

Potrivit profesorului Gheorghe Negru, procesul de formare a Sfatului Țării a trecut prin trei etape, din iarna anului 2017 până în luna noiembrie a aceluiași an. Prima perioadă a fost marcată de apariția Partidului Național Moldovenesc, formațiune politică ce ia naștere la sfârșitul lunii martie 1917.
Mișcarea națională pentru autodeterminarea Basarabiei se amplifica în vara anului 1917, după ce Parlamentul Ucrainei autonome (Rada Centrală) întreprinde tentativa de a încorpora Basarabia în hotarele sale.

Începând din vară, un rol de primă importanță în cadrul mișcării naționale încep să-l joace militarii moldoveni înrolați în armata rusă. Comitetele soldaților și ofițerilor moldoveni, formate la Chișinău, Odesa, Bălți, Tighina, Bolgrad, Nikolaev, Sevastopol, Ekaterinoslav, Novo-Gheorghievsk, Iași, Bârlad, Roman și alte localități, activau în strânsă legătură cu Comitetul Central al Partidului Național Moldovenesc din Chișinău și susțineau întru totul programul acestuia. Reprezentații comitetelor soldaților și ofițerilor moldoveni hotărăsc să treacă la acțiuni concrete în vederea proclamării autonomiei Basarabiei. În acest scop, la 23 iulie 1917, la Chișinău este înființat Comitetul Militar Central Executiv Moldovenesc, compus din reprezentanții tuturor organizațiilor militare moldovenești.

Doctorul în istorie Octavian Țîcu remarcă rolul clasei politice pan-românești din Basarabia, formată după revoluția rusă din 1905 și amplificată de revoluția din 1917.

„Trebuie să admirăm și să ne uimim de calitatea clasei politice basarabene de la acea vreme, care a înțeles complexitatea problemei interne, dar mai ales externe și acțiunile întreprinse în vederea salvării acestui teritoriu de la dezmembrare internă și de la ocupație externă. Primul și cel mai important pas a fost convocarea Sfatului Țării. Era unicul organ care putea reglementa activitatea internă și cea externă a acestui teritoriu”, conchide Octavian Țîcu.

Convocarea Sfatului Țării și deciziile adoptate de către acest organ au ajutat Basarabia să evite soarta Rusiei, care în toamna anului 1917 s-a scufundat într-un război civil sângeros.