Iulian Ciocan scrie pentru Europa Liberă despre procurorii hiperactivi și se întreabă dacă aceștia dau roade. „De la o vreme, procurorii și judecătorii au devenit extrem de activi și cercetează tot soiul de presupuse mișmașuri. Cel puțin, de pe palierul simplilor muritori lucrurile așa sunt văzute. E un soi de agitație în breasla procurorilor și judecătorilor, se muncește parcă mai serios ca altădată. Ba procurorii descind la o agenție de turism, ba analizează o situație dubioasă dintr-o instituție publică, iar mai nou procurorii au descins la casele unor foști deputați cercetați pentru îmbogățire ilicită”. Potrivit scriitorului, este presupus că această hiperactivitate e legată de intenția noilor conducători de a curma corupția. Însă acesta spune că există încă multe întrebări: Putem fi siguri că dovezile judecătorilor sunt bine argumentate? Putem fi convinși că judecătorii își fac treaba conform deontologiei?

Și editorialistul Nicolae Negru comentează reținerile foștilor deputați. Citat de Ziarul Național, acesta afirmă că trebuie salutată orice acțiune de exercitare a legii, de scoatere la lumină a celor care s-au îmbogățit pe căi ilicite și își exprimă speranța că acest lucru nu se face pentru „spectacol”, pentru a se demonstra că procurorii s-au „reformat”, că procuratura de azi nu e ca cea de ieri”. Potrivit lui Nicolae Negru, ca să înțelegem mai bine ce se întâmplă, procurorii ar trebui să fie mai transparenți, să comunice cu societatea.

„De ce au început cu acest grup de deputați? De ce nu cu Dodon, Greceanîi, care au ieșit din PCRM în 2012, pentru a vota alegerea președintelui, evitându-se astfel alegerile parlamentare anticipate, favorabile PCRM?” Lipsa de încredere în procurori și judecători își spune și acum cuvântul. Din păcate, nu putem avea nici acum siguranța că nu asistăm la o justiție selectivă, că procurorii nu au mers să efectueze aceste percheziții și rețineri pentru a plăcea puterii. Chiar dacă această putere nu este „oligarhică”, ci democratică, proeuropeană și le cere să respecte litera și spiritul legii”, a punctat Nicolae Negru.

Tot Ziarul Național readuce în atenția publicului problema prețurilor mari din facturi, publicând un interviu cu expertul în energetică, Sergiu Tofilat. Acesta afirmă că atunci„ „Când primește factura la gaze, cetățeanul R. Moldova trebuie să fie supărat pe Kremlin, pe Putin și pe „Gazprom”, nu pe actuala guvernare”. Totodată el opinează că problemele pe care le creează „Gazprom” sunt de natură exclusiv politică, ceea ce înseamnă că trebuie să se reacționeze în consecință, să se ajusteze comunicarea, mesajul public. Expertul amintește că interesul Federației Ruse era de a menține schema de finanțare a regimului separatist din Transnistria prin livrarea gazului.

„Totodată, scopul urmărit este menținerea R. Moldova în sfera de influență a Federației Ruse, odată ce noi avem problema dependenței de gazele rusești. Toată infrastructura critică, Centrala termoelectrică moldovenească ce ne asigură cu energie electrică, stațiile de compresare care pompează gazul sunt în Transnistria și noi depindem de ea. Inclusiv la importul de energie din Ucraina – din cinci linii, patru trec pe la stația de transformare de la „Молдавская ГРЭС”(…)Agenda Moscovei este clară – de a sabota acest Guvern, a submina încrederea cetățenilor și a pune toate problemele acumulate în acești 30 de ani pe spatele acestei guvernări., mai adaugă Sergiu Tofilat.

În ediția de astăzi a Ziarului de Gardă aflați despre milionarii afiliați politic care gestionează criza gazelor naturale din R. Moldova, inclusiv despre Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, care a refuzat să vorbească public despre salariul său oficial. Ziarul de Gardă însă a reușit să afle cât primește președintele Moldova Gaz, dar și ce salarii grase ridică și cum trăiesc cei din fruntea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Detalii, găsiți în Ziarul de joi. În același număr citiți și un reportaj despre Colapsul partidelor mari din R. Moldova. Deși în cei 30 de ani de independență, în R. Moldova au fost câteva partide care, în diferite perioade, au dominant scena politică, majoritatea, după o perioadă scurtă de glorie, s-au prăbușit. Care sunt motivele, estimează analiștii, precum și liderii acestor formațiuni, în cadrul unui reportaj special de Ziua mondială a alegerilor, marcată la nivel global în prima zi de joi a lunii februarie.