MOLDRES: Domnule ministru, turneul european efectuat în lunile martie-aprilie de Teatrul Național „Mihai Eminescu” a marcat viața culturală a concetățenilor noștri de peste hotare. Cum ați reușit să-l organizați și care a fost impactul lui asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova?

Sergiu Prodan: Într-adevăr, turneul Teatrului Național, realizat în premieră în cadrul campaniei guvernamentale „Mărțișor în toată lumea”, a fost un succes răsunător. Timp de doar cinci săptămâni, spectacolul „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, în regia lui Alexandru Cozub, a fost jucat cu sala plină în zece orașe europene, adunând peste 4000 de spectatori. Ei sunt concetățenii noștri din cele mai mari comunități de moldoveni din Europa, cărora le-am alinat astfel dorul de casă și le-am amintit cât de frumos răsună limba română. Dar mă bucur că am avut în public și localnici curioși să ne descopere țara, și diplomați, și tocmai pentru ei textul a fost tradus și subtitrat, pe ecrane, în limbile engleză, italiană, spaniolă și franceză. Astfel, contribuim la integrarea noastră europeană atât promovând Republica Moldova, cât și arătând lumii că suntem parte a culturii europene.

MOLDPRES: Ați specificat anterior că asemenea proiecte de diplomație culturală trebuie să fie multiplicate și să aibă continuitate, iar de rând cu potențialul artistic trebuie implicat și cel economic. În ce mod s-ar putea întâmpla acest lucru?

Sergiu Prodan: Diplomația culturală este, dintotdeauna, instrumentul cel mai eficient pentru a consolida diaspora, ajutând-o să-și păstreze identitatea de neam și tradițiile, dar și pentru a promova imaginea Republicii Moldova în lume. Țin să mulțumesc încă o dată reprezentanțelor noastre diplomatice din cele opt țări - Portugalia, Germania, Spania, Italia, Franța, Marea Britanie, Irlanda și Belgia, precum și Ambasadelor României și Institutului Cultural Român. Fără efortul lor, fără umărul lor de nădejde, acest proiect temerar ar fi fost mult mai greu de realizat.

În același timp, acest turneu ne-a arătat o dată în plus că avem și potențial, și capacitate de a exporta produsul nostru cultural, și - lucrul cel mai important - consumator interesat de el. Acum, este rândul antreprenorilor din cultură să preia inițiativa și să valorifice potențialul artiștilor și interesul publicului.

MOLDPRES: Ce colective artistice de la noi ar putea realiza asemenea proiecte?

Sergiu Prodan: Răspunsul imediat - oricine are un produs cultural de calitate. Contează să fie bine gândit și bine promovat - și avem deja numeroase exemple de evenimente organizate de artiștii noștri, în bază comercială, în străinătate. Deci, se poate. O idee care, bunăoară, ar putea să prindă viață sunt spectacolele pentru copii. Sunt convins că acestea s-ar bucura de popularitate mai ales în rândul concetățenilor noștri stabiliți peste hotare care își doresc să le cultive copiilor lor dragostea pentru limba română, să-i ajute să nu o uite. Cu prețuri rezonabile, bineînțeles, poate cu un anumit sprijin din partea statului, dar realizat de agenți economici.

MOLDPRES: Recent, ați anunțat înființarea Centrului de Cultură și Artă Contemporană „Universul”. În ce constă proiectul și cum va funcționa viitorul centru?

Sergiu Prodan: Despre necesitatea de a crea un centru modern de cultură și artă contemporană la Chișinău se discută demult și mă bucur că am făcut primul pas în acest sens. Vrem să creăm un spațiu absolut nou ca spirit și concept, pe care să-l punem în serviciul vieții culturale a capitalei și a țării. „Universul” va găzdui proiecte ale sectorului cultural independent, ateliere de creație și galerii de artă, librării și un cinematograf unde vom proiecta filme de autor; un teatru cu scenă. Tot aici va fi amplasat blocul nr. 3 al Bibliotecii Naționale - depozitarul instituției, se vor organiza conferințe, activități artistice și didactice cu un puternic impact social.

Scopul nostru e să reanimăm viața culturală în centrul istoric al capitalei și să ne onorăm angajamentele față de asociațiile culturale și artiști independenți, față de comunitatea creativă și consumatorii de artă. Am și lansat un apel către sectorul cultural independent ca să vină cu sugestii despre ce ar trebui să conțină Centrul de Cultură și Artă Contemporană „Universul”. Vom analiza aceste propuneri și, de comun acord, le vom include în conceptul final al viitorului Centru. Este un proces complex și mizăm și pe contribuția inovatoare a industriilor creative.

MOLDPRES: Apropo de acestea, în primăvara curentă Guvernul a aprobat Programul Național de Dezvoltare a Industriilor Creative „Moldova Creativă” pentru anii 2024-2027. Ce prevede acest document și care sunt obiectivele lui?

Sergiu Prodan: „Moldova Creativă 2024-2027” este un document de politici complex pe termen mediu, al cărui scop e să impulsioneze sectorul industriilor creative, să-l facă mai competitiv și să-i sporească prezența în economia țării. Programul vizează șapte sub-sectoare - Arte vizuale (arte plastice, fotografie, design, modă), Artele spectacolului (teatru, dans, muzică), Editare (carte și presă), Audiovizual (radio, televiziune, cinematografie, video), Publicitate, Createch (new media art, jocuri) și Arhitectură - și profesioniștii care își desfășoară activitatea în aceste domenii. De facto, este vorba de un sector important, care întrunește peste 2200 de întreprinderi cu circa 9000 de angajați, precum și 2500 de liber-profesioniști.

Obiectivele Programului țin de: fortificarea sectorului prin sisteme de bună guvernare, cadru normativ și de politici comun și poziție consolidată pentru asigurarea creșterii economice; crearea unui ecosistem dinamic și durabil pentru activitățile creative, bazat pe interconectarea industriilor creative, utilizarea tehnologiilor și creșterea exportului de bunuri și servicii creative de calitate; creșterea rolul industriilor creative în reziliența economică și socială a țării.

MOLDPRES: În ce măsură acest program răspunde aspirațiilor noastre europene?

Sergiu Prodan: Industriile creative sunt un motor pentru societățile și economiile multor țări europene, fiind o prioritate la nivelul întregii Uniunii Europene. Bineînțeles că ele se înscriu și în parcursul nostru de integrare europeană, prin apropierea de politicile și obiectivele Programului „Europa Creativă” pentru 2021-2027 și prin sincronizarea în timp a acțiunilor la nivel național cu cele europene.

Moldova este creativă și trebuie să valorificăm potențialul creativ al oamenilor noștri. Să creăm un mediu favorabil pentru dezvoltarea unui sector dinamic și durabil, făcând industriile creative mai competitive și mai prezente în economia țării. Pentru aceasta, sectorul are nevoie de un cadru unic de activitate și de dezvoltare, care să-l ralieze la celelalte sectoare ale economiei, iar Republica Moldova să devină un centru creativ major în Europa de Est. Și, pentru că la baza industriilor creative stă talentul și capitalul uman, vrem să păstrăm toate aceste talente acasă. Putem face acest lucru, creând noi profesii, elaborând legi care să încurajeze și să susțină crearea de noi locuri de muncă în sector, lansând  proiecte care să sprijine artiștii și să le eficientizeze munca. Încurajez și sectorul să se focuseze mai mult pe industriile creative. Totodată, trebuie să extindem avantajele industriilor creative în comunitățile regionale și locale, pentru a asigura, împreună, dezvoltarea durabilă a întregii țări.

MOLDPRES: În ultimii ani, Ministerul Culturii a lansat mai multe inițiative ce au ca scop protejarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova. Care sunt schimbările practice, produse ca urmare a intervenției ministerului?

Sergiu Prodan: În anii 2022 și 2023, Republica Moldova a făcut mai mulți pași pentru a asigura protejarea și valorificarea patrimoniului cultural național, a prezerva obiectele de patrimoniu și a le include armonios în circuitul cultural-istoric. Au fost operate mai multe modificări la legislație, care reprezintă o schimbare a politicii de stat pentru protecția patrimoniului. Este efectuată o analiză continuă a cadrului normativ în domeniul protejării patrimoniului, cu eforturi susținute pentru remedierea deficiențelor. Prin actualizarea și îmbunătățirea legislației în domeniul patrimoniului, am furnizat și vom furniza în continuare instrumentele necesare pentru conservarea eficientă a patrimoniului nostru cultural și istoric.

De asemenea, reorganizarea instituțiilor implicate - Agenția de Inspecție a Monumentelor și Consiliul Național al Monumentelor Istorice, dar și crearea unor noi structuri în sector - Inspectoratul Național al Patrimoniului, Institutul Național al Patrimoniului și Fondul de Restaurare a Patrimoniului, va conduce la optimizarea proceselor de conservare și protejare a patrimoniului. O realizare semnificativă este elaborarea și adoptarea în prima lectură a Registrului Arheologic Național, care include peste 11 mii de situri arheologice. Acest registru va deveni piatra de temelie a bazei de date arheologice și va permite consolidarea capacităților în protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arheologic. La fel, a fost aprobat Regulamentul privind circulația bunurilor culturale și am înființat Serviciul de circulație și de înregistrare a bunurilor culturale mobile, marcând angajamentul nostru pentru reforma sistemului în conformitate cu standardele europene.

Este un domeniu esențial pentru o societate care se vrea sănătoasă și puternică. O societate care ține la valorile trecutului nu doar pentru a-și proteja moștenirea culturală, ci și pentru a crea un fundament solid al unii viitor mai bogat și mai înțelept. Putem reuși acest lucru, protejând bogăția culturală și istorică a propriului loc, a propriei țări - și asta facem. Cetatea Soroca și Orheiul Vechi, centrul istoric al Chișinăului și mănăstirile din Codrii Moldovei, Catedrala Mitropolitană și Biserica de la Căușeni - cu ele rezonăm, cu ele ne vom păstra dreaptă coloana vertebrală și conștiința de neam, cu ele ne va cunoaște lumea.

MOLDPRES: Ați pomenit de centrul istoric al Chișinăului. Una dintre inițiativele anunțate de Ministerul Culturii în acest an este tocmai valorificarea acestei zone, prin crearea unui Cartier Istoric în perimetrul străzilor Mitropolit Bănulescu-Bodoni și Pușkin. Acest cartier ar urma să includă și porțiunea cu pavaj istoric de pe strada 31 August 1989. La ce etapă se află proiectul și care e soarta caldarâmului, pe care ministerul recomandase să fie conservat?

Sergiu Prodan: Anul trecut, Ministerul Culturii a purtat mai multe discuții privind oportunitățile de amenajare a străzii 31 August 1989. Împreună cu reprezentanții Primăriei Chișinău, ai societății civile și ai comunității profesionale, s-a ajuns la concluzia că această porțiune de stradă ar trebui să fie pietonală. Primăria a dispus elaborarea unui anteproiect de către arhitectul Roland Rotar. Iar ministerul a început să lucreze cu dl Rotar asupra unui concept unitar al acestui cartier, în perimetrul căruia se află mai multe clădiri istorice și de patrimoniu, precum Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național de Artă și Biblioteca Națională.

Așa s-a ajuns la ideea unui Cartier Istoric, așa l-am numit convențional, cu mai multe spații publice, în care să se desfășoare simultan diverse evenimente socio-culturale și care va fi primul de acest fel în Chișinău și în toată țara. În conferința de presă organizată la început de februarie 2024, am prezentat un proiect unic, dar cu finanțare comună. Mai exact, o parte din terenuri, care aparțin statului, să fie finanțate de minister, cealaltă parte - de municipalitate. Am și făcut un demers oficial către Primăria Chișinău și Consiliul municipal Chișinău pentru crearea unui singur grup de lucru. Încă mai așteptăm soluții.

MOLDPRES: Cum funcționează Fondul național al culturii, creat la sfârșitul anului trecut pentru a deveni un nou mecanism de susținere financiară a sectorului cultural independent și privat din domeniul artelor și industriilor creative?

Sergiu Prodan: Înainte de toate, țin să menționez că înființarea acestui fond face parte din Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la UE și a fost o prioritate a Ministerului Culturii pentru anul 2023. Deci, avem însă o dovadă a eforturilor de integrarea europeană a sectorului culturii din țara noastră.

Misiunea principală a Fondului este finanțarea proiectelor ce susțin creația contemporană și valorizarea patrimoniului, precum și contribuția la buna înțelegere a fenomenelor artistice și asigurarea accesului cât mai larg al publicului la cultură. Vor fi susținute proiecte culturale și editoriale elaborate în cadrul a șase domenii de intervenție: inițiative ale organizațiilor necomerciale din domeniul culturii; activitatea editorială și de traduceri literare; revistele culturale; domeniul arte, studii și analize, inclusiv activități de formare profesională continuă din domeniul culturii; programe de dezvoltare culturală locale și programe de rezidență și mobilitate artistică și culturală. În prezent, Fondul culturii cumulează toate programele și proiectele culturale și editoriale pe care le gestionează Ministerul Culturii, ceea ce, estimativ, însumează 29,6 milioane de lei, incluse în proiectul legii bugetului de stat pentru 2024.

Fondul va fi gestionat de o instituție implementatoare, subordonată Ministerului Culturii - Centrul Național de Educație prin Artă, care va fi reorganizat. Suntem încrezători că, deja în 2024, vom avea rezultate concrete și cu impact. Îndemn toți artiștii să vină cu proiecte care să îmbogățească produsul cultural autohton, indiferent unde se face acesta. Sunt convins că putem face asta împreună, iar Fondul Național al Culturii va fi resursa valoroasă ce va susține aceste procese.

MOLDPRES: Tot din 2024 Ministerul Culturii este responsabil de politicile mass-media, un alt sector important pentru integrarea europeană. Cum decurge acest proces?

Sergiu Prodan: Chiar pe 2 mai, în ajun de Ziua Internațională a Libertății Presei, am discutat aceste subiecte cu reprezentanții asociațiilor de presă din țară. Am vorbit despre prioritățile curente și de viitor ale sectorului, despre așteptările comunității mass-media în acest sens și despre acțiunile pe care le-am întreprins până în prezent pentru realizarea Programului național de dezvoltare a mass-media pentru anii 2023-2026. Am prezentat și conceptul Direcției politici mass-media din cadrul Ministerului Culturii, care se află în proces de creare. Aceasta se va ocupa de cadrul legal în domeniu și de ajustarea normelor legale naționale la cele europene; de politici și mecanisme de funcționare, precum și de asigurarea unei platforme de comunicare permanente și transparente cu reprezentanții mass-media. Sperăm să identificăm profesioniști entuziaști și ambițioși, inclusiv din societatea civilă - și chiar vă îndemnăm să veniți cu recomandări, dacă știți oameni care să accepte provocarea și să pună umărul la această activitate.

MOLDPRES: La ce etapă se află crearea Fondului de subvenționare a mass-media, atât de așteptat de breasla jurnalistică?

Sergiu Prodan: Fondul se va înscrie în acțiunile logice de creare a noilor structuri în sector. Imediat ce va fi constituită Direcția, se va purcede la crearea Consiliului de experți - entitate independentă, care nu va depinde în niciun fel de Ministerul Culturii. Acesta va fi compus din reprezentanți desemnați de Consiliul de Presă sau de organizațiile societății civile reprezentative pentru domeniu, plus câte un reprezentat al Ministerelor Culturii, al Educației și Cercetării, și al Finanțelor. Sarcina Ministerului Culturii este, aici, de a oferi suport tehnic și logistic.

Instituțiile mass-media care vor beneficia de subvenții din partea statului vor fi selectate prin concurs de Consiliul de experți, care va decide inclusiv termenele și principiile de selectare a beneficiarilor, frecvența concursurilor și alte aspecte ce țin de funcționarea Fondului. Estimăm că primul apel în cadrul concursului de finanțare a proiectelor media va fi anunțat în toamna anului curent. Totul se va face cu maximă transparență, scopul și misiunea noastră fiind ca Fondul de subvenționare a mass-media să contribuie plenar la dezvoltarea pluralismului mediatic și la fortificarea independenței editoriale și economice a mass-media.