Semnale Electorale pentru reformarea Administrației Publice. Op-Ed de Dr. Dorina Baltag

  • 23 Noiembrie 2023 08:00
 Semnale Electorale pentru reformarea Administrației Publice. Op-Ed de Dr. Dorina Baltag

„În consecință, nu este surprinzător faptul că Moldova primește cel mai mic punctaj (4,5) în evaluarea indicelui Observatorului Regional al Descentralizării privind participarea cetățenilor și receptivitatea administrației locale. Această evaluare cuprinde patru indicatori cheie: a) participarea cetățenilor, b) receptivitatea guvernului local, c) transparența administrației locale și d) responsabilitatea administrației locale...

În iunie 2022, Comisia Europeană a subliniat cei nouă pași cruciali de reformă pentru Moldova atunci când i-a acordat statutul de candidat. Progresul spre integrarea europeană a fost condiționat de creșterea capacității de a implementa reformele în mod eficient, inclusiv intensificarea eforturilor în executarea reformei administrației publice. Moldova a fost îndemnată să efectueze o evaluare și o revizuire a strategiei de reformare a administrației publice pentru a se asigura că rămâne relevantă și eficientă în satisfacerea nevoilor țării. Raportul a recunoscut evoluția descentralizării în curs cu începere din 2012. În acest context, s-a subliniat că reforma teritorială ar trebui să se concentreze pe acordarea autorităților locale de resurse financiare suficiente pentru a permite furnizarea de servicii durabile către public. În noiembrie 2023, a fost publicat un raport de evaluare de țară, care recunoaște progresul Moldovei în acest sens.

Totuși, rezultatele recente ale alegerilor locale cheamă la o reexaminare a așa-numitului progres spre o democrație regională. Mai mult ca atât, principalele instituții de știri și centre de cercetare au evidențiat înfrângerile electorale suferite de actualul guvern pro-occidental, în special pierderea funcțiilor de primar în orașe cheie. Așadar, se creează un sentiment de ambiguitate în jurul entuziasmului guvernării. Într-adevăr, partidul de guvernământ, Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), controlează puțin peste o treime din cele aproape 900 de consilii în urma ultimelor scrutine. Din cei 895 de primari aleși în ambele tururi electorale, 32,5 la sută sunt afiliați partidului de guvernământ. Cu toate acestea, PAS nu are o majoritate în aceste consilii, necesitând negocieri cu alte partide pentru guvernare. De fapt PAS a suferit pierderi semnificative în orașe cheie, inclusiv în capitală, unde membri ai partidelor politice controversate, precum Mișcarea Alternativă Națională (MAN), Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM) sau „Partidul Nostru” și-au asigurat pozițiile. Aceasta reprezintă un scenariu provocator pentru partidul de guvernământ, în special pentru influențarea proceselor de reforme. Și, colac peste pupăză, PSRM se poziționează drept al doilea partid ca mărime în ceea ce privește reprezentarea la nivel de primari.

Astfel de rezultate ridică multe semne de întrebare în ceea ce privește implementarea reformelor europene și, prin urmare, a evoluției democrației regionale în Moldova. Se pare că în Moldova încă nu se înțelege că, în timp ce reforma administrației publice se străduiește să îmbunătățească structurile de guvernare și furnizarea de servicii, alegerile locale servesc drept mecanism democratic pentru ca cetățenii să aleagă lideri care sunt aliniați cu obiectivele reformei, influențând astfel traiectoria administrației către schimbări la nivel local. Și iată cum:

În primul rând, responsabilitate și transparență

Alegerile locale servesc drept mecanism prin care cetățenii își pot trage la răspundere aleșii. Reforma administrației publice urmărește să sporească responsabilitatea și transparența în cadrul instituțiilor guvernamentale, făcându-le mai receptive la nevoile cetățenilor. Alegerile locale transparente întăresc aceste eforturi de reformă prin asigurarea răspunderii aleșilor.

La ce reforme ne putem aștepta când în cel de-al doilea oraș-cheie din Moldova, Bălți, alegătorii și-au ales un reprezentant al „Partidul Nostru”, formațiune politică înființată de Renato Usatîi, un om de afaceri controversat, care este acuzat de diverse acte de corupție? Sau, de la cei 41 de primari PSRM, al cărui lider, Igor Dodon, s-a confruntat cu probleme juridice, fiind reținut de autoritățile moldovenești sub acuzații de corupție? Mai mult, aceste partide pledează pentru promovarea relațiilor favorabile cu toate țările vecine, cu accent vădit pe relațiile cu Federația Rusă. La ce reforme europene la nivel local ne putem aștepta de la Ion Ceban, care a fost reales în funcția de primar al Chișinăului în primul tur, conducând partidul MAN, fondat în opoziție cu PAS? Ion Ceban este un fost comunist, fost membru al PSRM și a urmat cu fermitate o retorică pro-rusă până la războiul din Ucraina. În timp ce acest partid pledează pentru o ideologie social-democrată în stil occidental, Ceban însuși are sentimente pro-ruse, reflectând o poziție ideologică nuanțată. Prin urmare, tensiunile dintre primarul Ceban și membrii partidului de guvernământ, care decurg din neînțelegerile privind politica energetică sau problemele legate de libertatea de asociere, în special pentru comunitatea LGBT+, nu ar trebui să surprindă.

Potrivit Transparency International, în 2022, Moldova a obținut un scor de 39 din 100 la Indicele de Percepție a Corupției (IPC), poziționându-se pe locul 91 printre cele 180 de țări evaluate. În schimb, cel mai bun punctaj din regiune, a obținut Georgia, cu un scor IPC de 56. Succesul Georgiei este atribuit realizărilor sale anterioare în eradicarea mituirii la scară mică, poziționând-o drept o țară de monitorizat în contextul măsurilor anticorupție la nivel local. În continuare, raportul IPC subliniază necesitatea unui sprijin intens din partea organizațiilor societății civile pentru a exercita presiuni asupra elitelor politice. Aceasta se referă și la elitele locale, în special la recent aleșii primari. Guvernul trebuie să își respecte obligațiile pentru aderarea la UE și să se concentreze pe îmbunătățirea stării democrației regionale, inclusiv pe angajamentele sale de depolitizare a entităților anticorupție. Rezultatele raportului Națiuni în Tranzit 2023 al Freedom House vorbesc de la sine: Moldova a primit cel mai mic punctaj pentru guvernare democratică locală, obținând un rating de 2,50 din 7,00. Acest scor indică modul în care nu progresăm atunci când vine vorba de descentralizarea puterii, de funcțiile și capacitățile organismelor guvernamentale locale și de transparența și responsabilitatea autorităților locale.

În al doilea rând, implementarea eficientă a politicilor

Oficialii aleși la nivel local joacă un rol esențial în implementarea politicilor și gestionarea afacerilor locale. Reforma administrației publice urmărește să îmbunătățească calitatea guvernării la toate nivelurile, iar alegerile locale servesc drept un canal pentru selectarea liderilor care sunt hotărâți să promoveze aceste reforme în comunitățile lor.

Decizia Moldovei de a consolida autoguvernarea locală se numără printre angajamentele asumate în Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2021-2024), care sprijină Moldova în traiectoria sa de integrare europeană. În cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, reforma administrației publice locale a Republicii Moldova a fost un punct central de dezbatere. Discuțiile s-au concentrat pe descentralizare, reforma administrației publice și decalajele vizibile în comunicarea dintre autoritățile centrale și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). Probleme legate de politicile fiscale, remunerarea și reformele mai ample nu s-au bazat pe un angajament de colaborare cu membrii CALM. Așadar, neglijarea democrației locale a apărut ca o preocupare semnificativă, afectând eficiența administrației publice locale. Descentralizarea financiară rămâne, de asemenea, o provocare majoră, limitând resursele disponibile pentru proiectele locale cruciale. Membrii CALM subliniază urgența împuternicirii finanțelor locale și evidențiază natura nepartizană a problemelor locale, subliniind importanța lor dincolo de diviziunile politice.

Faptul că forțe politice dubioase dețin poziții de vârf în orașe-cheie, precum și locuri în consilii, în combinație cu apariția bruscă a candidaților necunoscuți care au câștigat alegerile locale, reprezintă un risc pentru democrația regională. Realitatea, după cum a explicat directorul CALM, Viorel Furdui, este că deficitul de resurse escaladează adesea problemele locale vitale în dispute politice, punând sub risc principiile democratice. În plus, după cum indică raportul de țară privind descentralizarea și administrația publică locală, guvernul PAS nu a manifestat intenții fezabile de reformă a descentralizării și nici nu au luat-o în considerare în programul guvernamental. O nouă Strategie a fost adoptată recent, în martie 2023; prin urmare, acțiunile guvernului în acest sens vor arăta dacă există sau nu voință politică de a aborda această reformă. În acest sens, recunoașterea și rectificarea lipsei de autonomie financiară, asigurarea resurselor adecvate și prioritizarea dezvoltării infrastructurii locale sunt pași esențiali pentru angajarea cetățenilor în procesele locale de luare a deciziilor și susținerea unui sistem democratic sănătos. Aceasta ar însemna, în practică, drumuri, apeducte, canalizare sau iluminări stradale mai bune, esențiale pentru bunăstarea cetățenilor.

Și cetățenii?

Având în vedere rezultatele actualelor alegeri, s-ar putea argumenta că acestea reflectă preferințele acelor cetățeni care sunt susținători ai altor viziuni ideologice decât ale PAS, precum PSRM, Partidul Nostru și, cel mai recent partid înființat, MAN. Unii dintre acești alegători s-au implicat anterior în protestele din 2022 organizate de o facțiune pro-rusă, exprimând nemulțumirea față de actualul guvern timp de peste o lună. Cererile lor au inclus revocarea președintelui pro-european Maia Sandu și tragerea la răspundere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru războiul din Ucraina. Se presupune că acești cetățeni, pentru participarea lor la proteste, au fost plătiți cu aproximativ 20 EUR pe zi și 80 EUR pe noapte. Jurnaliștii moldoveni au împărtășit numeroase videoclipuri în care unii protestatari, în stare de ebrietate, discutau deschis despre plățile primite. În plus, anumiți cetățeni i-au susținut pe liderii Partidului Shor, declarat neconstituțional, care s-a confruntat cu investigații, din partea agențiilor de stat responsabile de anticorupție, pentru presupusă finanțare ilegală, iar 24 de membri ai partidului au fost reținuți pentru acuzații de facilitare a activităților de finanțare ilegală.

Este posibil oare ca acești alegători să fi optat pentru astfel de candidați pentru că aceștia propuneau structuri de guvernanță îmbunătățite, servicii mai eficiente și progrese în administrația locală? Sau poate că administrația actuală precum și cele din trecut nu au prioritizat nici alocat resurse adecvate reformei administrației publice, precum și reformei educației, nereușind să încurajeze implicarea cetățenilor în procesele de luare a deciziilor, să-i educe cu privire la funcționalitatea acesteia și să sublinieze importanța selectării reprezentanților care elaborează în colaborare. soluții pentru comunitățile locale? În consecință, nu este surprinzător faptul că Moldova primește cel mai mic punctaj (4,5) în evaluarea indicelui Observatorului Regional al Descentralizării privind participarea cetățenilor și receptivitatea administrației locale. Această evaluare cuprinde patru indicatori cheie: a) participarea cetățenilor, b) receptivitatea guvernului local, c) transparența administrației locale și d) responsabilitatea administrației locale. Pentru comparație, Georgia atinge un scor mai mare (6,4), aliniindu-se cu țările vecine din Europa de Sud-Est.

Sursa IPN.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
3,29
Cer senin
Umiditate:79 %
Vint:1,54 m/s
Mon
7
Tue
7
Wed
5
Thu
2
Fri
2
Arhivă Radio Chișinău