Uniunea Europeană ar putea oferi Republicii Moldova asistență financiară în sumă de 1,8 miliarde de euro pentru următorii trei ani, spun surse de la Bruxelles pentru Europa Liberă. Asistența ar urma să fie anunțată oficial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe data de 10 octombrie, când va veni în vizită la Chișinău. Noile fonduri ar putea să vină printr-un mecanism nou pentru Republica Moldova, numit Mecanismul de Reformă și Creștere, care este deja folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, pentru care a fost lansat în luna mai a anului curent. Noua asistență UE pentru Republica Moldova ar veni într-o săptămână cu mai multe gesturi de solidaritate cu conducerea de la Chișinău, pe fondul semnalelor tot mai clare că Rusia caută să influențeze rezultatul alegerilor de la 20 octombrie. Pe 8 octombrie, Parlamentul European va adopta probabil o declarație de sprijin pentru Republica Moldova, criticând în același timp deraierea tot mai accentuată a Georgiei de la parcursul ei european.

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, aflat în vizită la Chișinău, a acordat un interviu pentru Ziarul de Gardă, în cadrul căruia a explicat ce se va întâmpla cu interdicția privind vânzarea terenurilor agricole pentru străini, odată cu aderarea Republicii Moldova la UE. Comisarul european, de origine poloneză, a menționat, aducând exemplul țării sale, avantajele și beneficiile de care se bucură agricultorii în cadrul UE și a subliniat că atât autoritățile, cât și fermierii din Republica Moldova trebuie să se pregătească de aderare și să stabilească în mod clar cum își doresc dezvoltarea domeniului agricol.  De asemenea, Comisarul european a transmis un mesaj puternic de sprijin pentru parcursul european al R. Moldova. „Vizita mea este un semnal că Uniunea Europeană vrea Republica Moldova în familia noastră europeană”, a subliniat Comisarul Janusz Wojciechowski.

Veridica analizează programele electorale ale candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. În programele electorale ale candidaților predomină, deseori, subiectele social-economice, care nu fac parte, însă, din atribuțiile șefului statului. Multe din cele promise ar putea fi, mai degrabă, parte a programelor electorale pentru alegerilor parlamentare sau chiar locale. Subiectul integrării europene este prezent în programul electoral al candidaților, sub diferite forme: fie că este susținut necondiționat, fie că este susținut din perspectiva abordării suveraniste (interesului național), fie că nu este susținut prin ignorarea conștientă și lipsa în program a subiectului respectiv. Accentele par a fi schimbate intenționat pe aspecte social-economice, pentru a camufla rezervele, sau chiar împotrivirea, față de integrarea europeană a Republicii Moldova, constată Veridica.

TV8 scrie despre „Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună. Ce au în comun Vasile Tarlev și  Natalia Morari? Automobilele pe care le folosesc cei doi candidați la funcția de președinte au deschis ușa spre o parte a vieții fostului premier din perioada regimului Voronin, pe care acesta a reușit să o țină în mare secret până acum. TV8 relatează despre afacerile profitabile din UE și cetățenia europeană a pro-rusului Vasile Tarlev. Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește, cine stă în spatele fostei procurore Victoria Furtună și cine sunt preoții care i-au făcut campanie electorală?

Într-o sinteză săptămânală pentru Deschide.md, Vitalie Vovc își exprimă uimirea de „câți bani cheltuie Kremlinul pentru campania antieuropeană: doar în luna septembrie în R. Moldova din Rusia au ajuns circa 14 milioane de dolari pentru finanțarea campaniei unor candidați pro-ruși și pentru campania antieuropeană a referendumului. Kremlinul a reușit să constituie o rețea impresionantă de peste 120 000 de persoane coordonate de 130 de lideri teritoriali, fiecare fiind remunerat cu câte 45.000 lei lunar. Președinții de sector, 1.927 la număr, primesc câte 4.600 de lei... Te strânge în spate de la aceste sume. Vom vedea cât de rezistenți la ispite sunt moldovenii!”

Dacă furi ca politician, nu simți nimic ca om, titrează Ziarul Național, care îl satirizează într-un pamflet pe fugarul Ilan Șor: „Față de omul Ilan Șor nu am nicio pretenție, ca om e o pâine caldă, e un cârnăcior, un mititel proaspăt, călduț, cu puțin muștar, îi bun familist, îi respectă pe oamenii în etate, se salută cu vecinii... Că a furat un miliard? Nu l-a furat de la vecini, l-a furat de la bancă, din bugetul statului...”, scrie autorul pamfletului. Tot aici amintește de „cetățeana noastră care așteaptă ca Putin să ocupe Odesa și să vină să ne „elibereze” și pe noi. Să sacrifici Odesa, să dorești bombardarea unui oraș cu peste un milion de oameni întru propria satisfacție? Să aștepți bombardarea propriului sat sau oraș? E sadism și masochism curat. Nu ar trebui putiniștii și putinistele luate la control medical?”, se mai întreabă Ziarul Național în acest pamflet.