Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena.

La vârsta de 5 ani, a devenit Suveranul României, la decesul bunicului său, Ferdinand I. Timp de trei ani, regele-copil a domnit prin regență, fiind însoțit în toate împrejurările de Principesa-Mamă Elena.

Din iunie 1930, după plecarea mamei sale în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei școli organizate la palat, alături de copii reprezentând toate colțurile țării și toate categoriile sociale.

În adolescență, Principele Moștenitor a urmat cursuri de sport și a început pregătirea militară. La vârsta de șaisprezece ani a devenit sublocotenent în armata română.

În timpul participării României la Al Doilea Război Mondial, Suveranul i-a îmbărbătat pe ostașii români care au luptat pentru reîntregirea țării. Nu a fost însă de acord cu depășirea liniei Nistrului.

În ciuda refuzului Mareșalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României alături de aliații săi tradiționali. Acest act de curaj a scurtat războiul cu 6 luni și a cruțat viețile a sute de mii de oameni, conform Casei Majestății Sale.

Din 1944, Regele Mihai s-a opus din toate puterile instaurării autorității comuniste. În cele din urmă, a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947.

Exilul

Exilul Regelui Mihai și al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nuntă din Atena. Au locuit până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-Mame Elena. Din 1949, Regele Mihai și Regina Ana s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie. Regele Mihai a semnat în 1956 un contract cu o companie aeriană, iar familia regală s-a mutat la Versoix, un mic oraș de lângă Geneva.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea respectiva companie, iar un an mai târziu a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate denumită pe care a vândut-o ulterior.

Familia Regală a continuat exilul pe întreg parcursul Războiului Rece. După căderea comunismului, în anul 1989, regelui i s-a interzis venirea în țara natală până în anul 1997.

Reîntoarcerea în țară

După anul 2001, Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană.

Majestatea Sa a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piață, păstrarea culturii naționale, respectarea adevărului istoric, respectarea și garantarea proprietății private, consolidarea statului de drept și a democrației în țară noastră.

Regele s-a întors la Palatul Elisabeta în anul 2001, după cincizeci și patru de ani, în aceleași camere din care a plecat la 30 decembrie 1947.

În 1997, la 30 decembrie, Regele Mihai a citit un discurs în fața reprezentanților Parlamentului și Guvernului, la București, în care făcea o trecere în revistă a celor 50 de ani de exil și în care numea succesorul său dinastic.

În anul 2007, la 30 decembrie, regele semna Normele Fundamentale ale Familiei Regale, care înlocuiau Statutul Familiei Regale din 1941. În anii 2008, 2009, 2010 și 2011, în ziua de 30 decembrie, regele a semnat documente de înființare a unor decorații regale, de reînființare a Ordinului Coroana României și de creare a Fundației Colecția Familiei Regale a României.

Regele Mihai a trecut la viața veșnică la Aubonne, în Elveția, pe 5 decembrie 2017. Românii și-au condus regele pe ultimul drum, în ziua de 16 decembrie 2017, de la Palatul Regal din București la Curtea de Argeș, unde este înmormântat alături de regina sa, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.