Scandalul dezvăluirilor făcute de New York Times și The Observer, cum că o firmă de monitorizare a rețelelor sociale, Cambridge Analytica, a folosit abuziv datele private a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook pentru a crea reclame politice personalizate care să influențeze votul în favoarea alegerii lui Donald Trump, ia amploare nu numai în America, ci și în Europa. Comisia Federală a Comerțului din SUA investighează Facebook pentru utilizarea datelor private, anunță Bloomberg, iar denunțătorul practicilor Cambridge Analytica, o firmă cu legături în anturajul lui Donald Trump, va fi chemat de comisia Partidului Democrat din Camera Reprezentanților pentru a-l audia în contextul mai larg al investigațiilor legate de implicarea Rusiei în alegerile din America, notează Washington Post. Însuși fondatorul Facebook va fi audiat în Parlamentul Britanic de către o comisie care investighează știrile false, scrie The Guardian, în timp ce Euobserver anunță că și "europarlamentarii vor cerceta dacă firma britanică Cambridge Analytica și compania gigantică din domeniul rețelelor de socializare, Facebook, au folosit în mod abuziv date private pentru a influența alegătorii". "Alegațiile privind folosirea abuzivă a datelor utilizatorilor Facebook constituie o încălcare inacceptabilă a dreptului la intimitate al cetățenilor noștri", a avertizat președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în timp ce comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, a cerut mai multă responsabilitate de la companiile care "manevrează datele noastre personale". "Noua controversă legată de Facebook arată cât de ușor te pot manipula reclamele politice online" consideră The Time, vorbind despre un "război psihologic". "Dacă este ceva ce ar trebui să învățăm din dezvăluirile Cambridge Analytica, este că ne putem aștepta ca răspândirea de dezinformări și de manipulări sistematice ale votanților să se petreacă iar și iar, nu numai în alegerile din SUA, ci și din lumea întreagă pentru că sunt niște instrumente eficiente", conchide The Time. 

Pentru realesul președinte al Rusiei, Vladimir Putin, felicitările continuă să curgă. Astfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a trimis o scrisoare de felicitare lui Putin, exprimându-se în "favoarea unor relații pozitive între Uniunea Europeană și Rusia", relații pe care le consideră "extrem de importante pentru securitatea continentului nostru", notează Tass. Marți, după-amiază, după o întârziere mult comentată în presa internațională, fără a fi considerată însă de Kremlin drept "o acțiune neprietenească", a sosit și telefonul de felicitare de la Donald Trump, anunță tot agenția Tass. New York Post detaliază că Trump și-a exprimat dorința de a avea o întâlnire cu Putin în viitorul "nu tocmai îndepărtat" pentru a discuta despre cursa înarmării nucleare, despre tensiunile cu Coreea de Nord și despre situația din Siria.

În ciuda victoriei răsunătoare de acasă, Vladimir Putin se confruntă însă cu o coaliție internațională pregătită să reacționeze colectiv la acțiunile sale antagonice, remarcă The Observer. Președintele rus pare însă dispus să-și mai modereze tonurile la adresa Occidentului, asigurând că nu are "planuri de accelerare a cursei înarmării", constată Aljazeera. Promisiunea sa de a reduce cheltuielile pentru armament, fără a reduce capacitatea de apărare a țării vine după etalarea la începutul acestei luni a unei noi generații de arme nucleare "invincibile" și în contextul în care relațiile dintre puterile globale s-au prăbușit la niveluri nemaivăzute din perioada Războiului Rece, observă și The Nation. Pe plan intern, Putin are însă de rezolvat "cinci provocări economice" majore: criza demografică, un sistem de pensii la capătul puterilor, investiții străine scăzute, o economie dependentă de hidrocarburi și o productivitate scăzută, avertizează Le Point. Tocmai de aceea, după cum conchide New York Times, "deși e agresiv în străinătate, Putin joacă un joc economic precaut în țară".

În Extremul Orient, printr-un discurs de un naționalism înflăcărat, susținut în fața a 3.000 de delegați ai Partidului Comunist, președintele chinez Xi Jinping promite să dea o "luptă sângeroasă" pentru ca țara sa să câștige locul care i se cuvine în lume, remarcă The Telegraph. Potrivit The Economist, planurile lui Xi Jinping sunt mărețe și în domeniul tehnologiei, promițând transformarea Chinei  într-o „superputere cibernetică” ce ar ajunge ca, în decurs de un deceniu, să conducă lumea în privința inteligenței artificiale. În plus, pentru îmbunătățirea imaginii Chinei în lume, Beijingul mobilizează și o mașinărie uriașă de propagandă, prin înființarea unui post global radioteleviziune, intitulat Vocea Chinei, după cum notează Bloomberg. În interiorul țării, lucrurile nu vor fi însă prea roz pentru cetățenii despre care statul consideră că nu se poartă frumos, avertizează The Telegraph. Astfel, conform conceptului creditului social inclus în programul lui Xi Jinping, acordarea dreptului la diverse recompense și beneficii va depinde de întregul comportament al cetățenilor chinezi, inclusiv modul în care își tratează părinții sau mărfurile pe care le cumpără. Conform unor oficialități guvernamentale de la Beijing, sistemul de credit social va "permite persoanelor demne de încredere să se plimbe oriunde vor, dar le va îngreuna celor discreditați chiar și cea mai mică deplasare" explică ziarul britanic. Activitatea de pe rețelele sociale, istoricul navigării pe internet, regularitatea în plata facturilor de utilități, a chiriei, a ratelor la bancă, eventualele condamnări și alte criterii de acest gen vor sta la baza unui fel de clasament, care ar trebui să facă distincția între cei „buni“ și cei „răi“, conchide La Stampa.