Documentele vremii atestă o primă vizită organizată de monarhii României în Basarabia la scurt timp după Marea Unire de la 1918. Vizita Regelui Ferdinand I, regele Întregitor cum a fost numit, și a Reginei Maria, avea loc în luna mai a anului 1920, înaintea recunoașterii de către principalele puteri aliate a unirii Basarabiei cu România, care a avut loc în toamna aceluiași an. Câțiva ani mai târziu după această vizită regală la Chișinău, în județul Soroca, se năștea satul cu numele Regina Maria.

Maria Tăbârță, directoarea gimnaziului din satul Regina Maria, fostă profesoară de istorie, despre cum a fot dată denumirea localității în anii 20 ai secolului trecut.

”Se începuse împroprietărirea țăranilor, ca urmare a reformei agrare. În acest teritoriu pământul era foarte salinizat.  Mai multe familii care au primit aici pământ au început să îl prelucreze după care au început chiar să se stabilească cu traiul aici. Fiind în statul unitar România Mare, oamenii au cerut ajutor Reginei Maria pentru construirea caselor. Dumneaei i-a ajutat cu lemn din Carpați, din Bucovina. În rezultat oamenii au decis să numească satul Regina Maria”, a constatat Maria Tăbârță.



Dezvelirea bustului Reginei Maria în satul care îi poartă numele, aprilie 2016.

Satul Regina Maria a fost înființat oficial în anul 1925. În perioada sovietică, prin politica de deznaționalizare, denumirea localității a fost schimbată în Kotovsk. După 1991 s-a revenit la vechea denumire a localității. Primarul Vasile Tăbărță, fost profesor și director al gimnaziului din localitate și nepotul unuia dintre fondatorii localității, a vorbit despre revenirea la vechea denumire a localității, după destrămarea Uniunii Sovietice.

”La inițiativa unor localnici, foști deportați, a fost organizată o adunare generală în sat, unde s-a pus problema revenirii la vechea denumire, deoarece denumirea de Kotovsk a satului nu avea nicio legătură cu satul nostru. Denumirea satului nostru, Regina Maria, ne obligă să nu uităm care sunt rădăcinile noastre și de unde am pornit”, a mărturisit Vasile Tăbărță.

Sosirea la Chișinău a Familiei Regale: Regele Ferdinand, Regina Maria și fiica lor cea mare, Principesa Elisabeta – 20 mai 1920 , fotografie din Arhivele Nationale ale României, publicată de către istoricul dr. Diana Mandache.

Și Regele Mihai I al României, în prezent în vârstă de aproape 94 de ani, a vizitat Basarabia în câteva rânduri.

”Poate cea mai memorabilă vizită pentru Majestatea Sa, dar și pentru românii basarabeni care l-au văzut atunci a fost cea din octombrie 1942, la inaugurarea Expoziției Eliberarea Basarabiei care a avut loc în Grădina Publică Ștefan cel Mare, la inaugurarea Monumentului Turnului Eliberării din preajma satului Vatra. Atunci Majestatea Sa a venit la Chișinău însoțit de Regina Mamă. A vizitat și catedrala Nașterea Domnului, din inima Chișinăului, devastată de sovietici. În decurs de un an de zile, această Catedrală a fost refăcută din temelie”, a constatat istoricul Ion Varta, despre vizita memorabilă a Regelui Mihai în anul 1942.

Monarhia constituțională a fost forma de guvernământ a României între 1881 și 1947. În acest interval de timp, țara a fost condusă de patru suverani.

Monarhia a fost abolită la 30 decembrie 1947, odată cu preluarea puterii de către comuniști.