Originară din Bălți, Natalia Tanasiiciuc a ajuns la Chișinău la vârsta de 14 ani pentru a-și continua studiile în domeniul muzicii. Aceasta a fost o schimbare majoră în viața ei, un moment care „i-a schimbat radical destinul”. Chiar dacă nu visase inițial să devină cântăreață, mereu fusese remarcată pentru vocea sa „diferită”, cu un timbru matur și profund pentru vârsta sa.

De la o vârstă fragedă, Natalia Tanasiiciuc a fost atrasă de muzică, iar la doar nouă ani a început să cânte în corul bisericesc. Aici, profesoara ei, preoteasă, a observat că vocea tinerei era mai matură decât a semenilor ei. De asemenea, la această vârstă, Natalia Tanasiiciuc a descoperit romanțele și a interpretat pentru prima dată celebra „La Oglindă”, la un eveniment dedicat poetului George Coșbuc. Acest moment i-a deschis o nouă direcție muzicală, iar romanțele au devenit genul cu care se identifica cel mai mult.

Chiar dacă soprana Natalia Tanasiiciuc provine dintr-o familie de medici, muzica a avut un loc important în educația sa. Bunicul ei a fost directorul Casei de Cultură din satul natal, iar soprana a continuat această pasiune pentru muzică. În ciuda faptului că părinții nu credeau că vor obține rezultate în acest domeniu, ei au susținut-o în drumul ei muzical, considerând că muzica este importantă pentru dezvoltarea personalității.

Natalia crede că este esențial ca toți copii să se familiarizeze cu muzica, să „guste” din această formă de artă, care poate influența profund viața lor.

„Muzica clasică este ca un Abecedar, ca un alfabet, ca o bază foarte bună pentru oricine vrea să cunoască arta muzicală, nu contează ce predilecție ai, pentru jazz, pentru muzica pop sau pentru muzica populară. Dacă știi bazele, vei înțelege care este calitatea, conținutul cel mai valoros”, susține artista.

Natalia Tanasiiciuc crede că vocea sa este un dar divin, dar și o provocare continuă. Ea spune că mulți au voce, dar nu știu să o folosească corect. De aceea, munca este esențială pentru orice cântăreț.

„Fără muncă, niciun dar nu are rost”, spune soprana.

Artista de operă a reușit să-și facă un nume pe marile scene ale lumii, cântând roluri remarcabile în opere celebre. Printre acestea se numără Micaela din „Carmen” de Bizet, Mimi din „La Bohème” de Puccini, Iolanthe și Tatiana din „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski. Aceste roluri, fiecare cu specificitatea sa, reflectă o evoluție de la tinerețea și fragilitatea personajelor la maturitatea acestora.

„Tatiana și Mimi sunt cărțile mele de vizită”, mărturisește Natalia, adăugând că aceste personaje sunt simboluri ale eroinelor puternice care pot fi regăsite în fiecare dintre noi.

În pofida diversității rolurilor, Natalia Tanasiiciuc consideră că nu doar vocea sa este cea care captează publicul, ci o simbioză complexă între tehnică, emoție și conexiunea cu spectatorii.

„Nu poți cumpăra efectul pe care-l ai asupra publicului”, spune ea, subliniind că aceasta este o combinație de elemente care depășesc orice teorie.

Unul dintre motivele de mândrie ale artistei este faptul că genul muzical clasic atrage tot mai mult tineretul. Concertele și spectacolele lirico-dramatice au un public tot mai tânăr, ceea ce pentru soprana Natalia Tanasiiciuc este un semn că muzica clasică are un viitor luminos și promițător.