Aceasta s-a declanșat după ce a fost anunțată victoria Partidului Comuniștilor în alegerile parlamentare din 5 aprilie același an. Partidul Comuniștilor a fost acuzat de fraudarea alegerilor, iar tinerii, susținuți de opoziția de atunci, au ieșit la proteste care însă au degenerat în violențe. Au fost devastate clădirile președinției și parlamentului, iar cel puțin o persoană a fost omorâtă în bătăi de polițiști.
 
La 7 aprilie câteva zeci de mii de tineri s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale, dar în scurt timp manifestația pașnică a degenerat în violențe. O parte dintre participanți au luat cu asalt sediile președinției și parlamentului și i-au atacat pe polițiști cu pietre. Inițial, forțele de ordine nu au opus rezistență, însă au intervenit în forță noaptea, când în centrul Chișinăului mai erau câteva zeci de persoane. Atunci și-a pierdut viața singurul protestatar a cărei moarte a fost recunoscută de autorități, Valeriu Boboc, însă există  suspiciuni că numărul celor decedați a fost mai mare. Sute de tineri au fost reținuți și duși în comisariatele de poliție unde au fost torturați.
 
Guvernarea comunistă de atunci a acuzat România că ar sta în spatele acestor violențe și că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat la Chișinău. În consecință, ambasadorul României, Filip Teodorescu, a fost expulzat și a fost introdus regimul de vize pentru cetățenii români care până atunci puteau intra liber în Republica Moldova.
 
Deși au trecut șase ani de la evenimentele respective, opinia publică nu știe încă cine a provocat violențele din aprilie 2009.  Sute de tineri au afirmat că au fost torturați de polițiști, însă doar nouă angajați ai forțelor de ordine au fost condamnați până acum, cu suspendare, iar alți cinci cu executarea pedepsei. Printre cei din urmă se numără și fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, precum și un polițist acuzat de uciderea lui Valeriu Boboc. Niciunul din ei nu a ajuns însă detenție, întrucât nu au fost reținuți în sala de judecată, iar ulterior au dispărut, fiind dați în urmărire.   
 
După protestele din aprilie, opoziția a blocat, în Parlament, alegerea președintelui țării, ceea ce a dus la alegeri anticipate și venirea partidelor pro-europene la putere. Acestea au format mai multe guverne în ultimii ani; cel mai recent dintre acestea, rezultat după alegerile din 30 noiembrie anul trecut, a fost învestit de Parlament, anul acesta, și cu ajutorul voturilor deputaților comuniști, ceea ce a dus la acuzații că PCRM a revenit, mascat, la putere, alături de o parte din partidele care fuseseră propulsate la conducerea Republicii Moldova de valul de nemulțumiri din aprilie 2009.