Printre cei șapte cercetători se află și două franțuzoaice Emmanuelle Charpentier, recompensată pentru nanoștiință și Christine Petit pentru neuroștiință.

Charpentier de la compania Max Planck a fost distinsă împreună cu americanca Jennifer Doudna și lituanianul Virginijus Siksnys pentru inventarea "bisturiului pentru codul vieții" - CRISPR-Cas9 - un nano-instrument ce permite rescrierea ADN.

Profesoară la College de France și Institutul Pasteur, Christine Petit împarte premiul pentru neuroștiință cu americanul James Hudspeth și britanicul Robert Fettiplace pentru descoperirea unor mecanisme moleculare și neuronale ale sistemului auditiv.

Cel de-al treilea premiu, pentru astrofizică, i-a fost atribuit cercetătoarei olandeze Ewine van Dishoeck pentru lucrările sale privind procesele chimice și fizice ale norilor interstelari unde se formează stelele și planetele.

Kavli Prize, creat de un filantrop american de origine norvegiană, fizicianul Fred Kavli (1927-2013), se decernează din anul 2008 "eroilor necunoscuți" ai cercetării. Recompensele sunt înmânate oficial pe 4 septembrie la  Oslo.

"Acești laureați sunt adevărați pionieri în domeniul lor de cercetare iar lucrările lor vor aduce un mare beneficiu omenirii", a declarat președintele Academiei norvegiene de științe și litre, Ole Sejersted.

"Ei încurajează generații actuale și viitoare să continue să cerceteze și să găsească răspunsuri la unele dintre cele mai dificile chestiuni ale vremurilor noastre", a adăugat el într-un comunicat.

Kavli Prize recompensează contribuțiile fundamentale ale cercetătorilor în respectivele lor domenii și sunt dotate cu un milion de euro. Distincțiile sunt acordate la fiecare doi ani de Academia norvegiană de științe și litere, Fundația Kavli și Ministerul norvegian al educației și cercetării.

Sursa: Agerpres