Șapte angajați ai Biroului INTERPOL Moldova au fost suspendați din funcții (Revista presei)

  • 11 Iunie 09:09
Șapte angajați ai Biroului INTERPOL Moldova au fost suspendați din funcții (Revista presei)

Șapte angajați ai Biroului INTERPOL Moldova au fost suspendați din funcții în urma scandalului de corupție în care ar fi implicați, informează TVR Moldova.  Ei sunt bănuiți că ar fi ajutat persoane date în urmărire internațională să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări, contra unor sume impunătoare de bani. Ministerul de Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției au inițiat anchete interne pentru a se asigura că angajații biroului INTERPOL, suspectați în scandalul de corupție, ar avea și abateri disciplinare.

Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a comunicat că  au fost inițiate și anchete de serviciu în cadrul Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI, deoarece o parte din angajați sunt în subordinea ministrului. Cei care sunt vizați cu subordonare a Inspectoratului General al Poliției, la fel, a fost inițiată o anchetă de serviciu. Cernăuțeanu spune că, în această săptămână, va avea o întrevedere cu secretarul general al INTERPOL, Jurgen Stock. Iar un grup de experți ai Organizației Internaționale a Poliției Criminale va veni în Republica Moldova pentru a evalua activitatea biroului INTERPOL.

„Explicația de ce s-a întâmplat scandalul de la Interpol Moldova este impunitatea și politizarea serviciului public. Sunt două chestiuni care în prezent frământă orice fel de aderențe la criterii și standarde de profesionalism”, a comentat liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, la Jurnal TV. De asemenea, el consideră că cei care i-au recomandat în funcții pe angajații Interpol vizați în schemă trebuie să poarte responsabilitate pentru ceea ce au făcut aceștia. Procuratura Anticorupție a efectuat pe 4 iunie peste 30 de percheziții în cadrul unei anchete comune între R. Moldova și Franța, cu asistența Biroului Federal de Investigații (FBI) al Statelor Unite, ce investighează o presupusă schemă de corupție prin care persoane publice din Republica Moldova și din alte țări primeau mită pentru a interfera cu publicarea de către Interpol a notificărilor roșii pentru infractori din diferite țări anunțați în căutare internațională.

Kremlinul mizează pe bandiți și grupări criminale în încercarea de a deturna parcursul european al Republicii Moldova. Deschide.MD reține declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit căruia instituțiile statului știu cum să acționeze în raport cu politicienii care au participat duminică la Congresul blocului „Victoria”, organizat la Moscova, amintind în context că noțiunea „trădare de patrie” a fost reglementată mai explicit în Codul Penal. La 9 iunie, la Moscova, a avut loc Congresul blocului politic „Victoria”, entitate creată din formațiunile-satelit ale fostului partid „Șor” și condusă de politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. Președintele Parlamentului de la Chișinău spune că Rusia mizează deschis pe politicienii compromiși din Republica Moldova pentru a bloca parcursul european al țării. „Ceea ce anterior era camuflat, acum este pe față. Kremlinul a ales bandiții, grupările criminale. Ei merg direct, nu se mai rușinează. Sunt metode tradiționale pe care Kremlinul le aplică în Federația Rusă sau în altă parte, cum ar fi minciuna, dezinformarea, coruperea alegătorilor. Instituțiile noastre știu ce au de făcut, o să acționăm, o să descurajăm. Organele de drept trebuie să-și facă meseria și aici vor fi presiuni și din partea noastră”. Igor Grosu spune că Parlamentul a modificat Codul Penal astfel încât persoanele care acționează împotriva intereselor Republicii Moldova să fie penalizate.

Rezultatele alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie sunt excelente pentru țările candidate la aderarea la UE, Ucraina și R. Moldova, constată Europa Liberă. Aceste state se pot bucura de simpatia unei majorități solide în noul Parlament European, unde partidele de centru au rezistat, în ciuda întăririi extremelor. În ciuda multiplelor articole de presă despre ascensiunea dreptei populiste, concluzia principală a alegerilor pentru Parlamentul European este că cele trei mari grupuri politice din forul parlamentar rămân neschimbate... Dacă se poate spune ceva clar despre noul Parlament European, este că nu va renunța la sprijinirea Ucrainei, dar și a Republicii Moldova, țări candidate la aderarea la UE. Grupurile politice care au sprijinit Ucraina și R. Moldova în rezoluțiile Parlamentului European de până acum au împreună după alegeri aproape 530 de europarlamentari din cei 720. Unul din rezultatele majore ale alegerilor este faptul că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are acum șanse mari să fie selectată și confirmată pentru un nou mandat. Una din principalele prietene ale Ucrainei și R. Moldova, Von der Leyen este fața PPE, iar acesta este și singurul mare grup politic de centru care și-a sporit în alegeri numărul de europarlamentari, scrie Europa Liberă.

Românii din Republica Moldova au ieșit în număr record la votare duminică și au votat pentru un Parlament European care să pună Moldova la adăpostul UE, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru DW. În contextul războiului din Ucraina vecină, pentru basarabeni votul pentru o majoritate în Parlamentul European, care să susțină viitoarea extindere a UE, este ca un vot pentru pace în Republica Moldova și pentru desprinderea definitivă de Rusia, inclusiv de șantajul energetic rusesc care a ținut ostatică Moldova în ultimii 32 de ani. Aproape 57.000 de români basarabeni au votat la europarlamentare - cel mai mare număr de basarabeni participanți la alegerile europarlamentare de până acum. 54% au votat cum le-a cerut PAS, mai constată autorul. Așa cum arată rezultatele europarlamentarelor, vocea Republicii Moldova în Parlamentul European va rămâne cel puțin la fel de puternică precum a fost în ultimii ani, când a avansat enorm pe parcursul european – de la depunerea cererii de aderare la UE pe 3 martie 2022 (la scurt timp după invazia Rusiei asupra Ucrainei), la deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Atât Alianța PNL-PSD, cât și Alianța Dreapta Unită și-au asumat în campania pentru europarlamentare angajamentul de a fi „aliatul Republicii Moldova în Parlamentul European”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Știri* Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
24,24
Cer senin
Umiditate:69 %
Vint:1,03 m/s
Sun
25
Mon
22
Tue
19
Wed
22
Thu
24
Arhivă Radio Chișinău