Situația din Republica Moldova, dezbătută din nou în Parlamentul european

Mai mulți europarlamentari au cerut marți, 3 octombrie a.c., în plenul Parlamentului European suspendarea asistenței macrofinanciare pentru R. Moldova în valoare de 100 de milioane de euro din cauza stagnării reformelor, persistenței corupției și derapajelor democratice. De asemenea ei au criticat decizia Parlamentului de la Chișinău de a modifica sistemul electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția și a Bruxelles-ului. Pe de altă parte, alți europarlamentari au afirmat că suspendarea asistenței financiare ar spori influența Rusiei în R. Moldova. Trebuie de precizat faptul că europarlamentarii care au criticat autoritățile de la Chișinău reprezintă grupul Partidului Popular European (PPE), care sprijină opoziția de dreapta de la noi, în timp ce deputații europeni care au lăudat guvernarea sunt din cadrul Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), familie politică susținătoare a Partidului Democrat din Moldova.

**

Divergențe între PDM și PSRM la formarea circumscripțiilor uninominale

Socialiștii ar putea să iasă din componența Comisiei pentru formarea circumscripțiilor uninominale, a declarat Igor Dodon, în cadrul unei emisiuni la NTV. Șeful statului a insistat asupra desfășurării alegerilor în circumscripțiile uninominale într-un singur tur de scrutin și a cerut să fie deschise mai multe secții de votare în afara țării și să fie acordate mandate diasporei, regiunii transnistrene și celei găgăuze. Igor Dodon a mai declarat într-o conferință de presă susținută miercuri, 4 octombrie a.c., împreună cu vicepreședinta Bulgariei, Iliana Yotova, că raionul Taraclia, în care etnicii bulgari locuiesc compact, va avea o circumscripție uninominală separată la alegerile din anul viitor. Precizăm că raionul Taraclia are o populație de circa 20 de mii de locuitori, iar autoritățile au anunțat că o circumscripție ar urma să cuprindă în medie 60 de mii de alegători.

**

Deputații și-au reluat activitatea în plen

Parlamentul s-a întrunit joi, 5 octombrie a.c., în prima ședință în plen din noua sesiune de toamnă-iarnă care a început cu replici între deputații PSRM și PDM. Socialiști au solicitat introducerea pe agenda parlamentară a unor proiecte sociale inițiate de președinție, iar la fiecare propunere a acestora democrații accentuau realizările Guvernului în domeniile abordate, în timp ce liberalii afirmau că problemele sociale ale cetățenilor pot fi rezolvate prin unire cu România. În prima ședință, Parlamentul a decis crearea unui grup de lucru care să elaboreze proiectul de modificare a Constituției astfel încât Legea supremă să prevadă expres integrarea europeană ca orientare strategică a R. Moldova. Proiectul a fost criticat de toate fracțiunile de opoziție. Socialiștii și comuniștii consideră hotărârea drept neconstituțională, iar PLDM a venit cu o propunere suplimentară privind redenumirea limbii de stat în Constituție din limba moldovenească în limba română. Inițiativa PLDM nu a fost acceptată de majoritatea parlamentară, deși, a doua zi, șeful legislativului Andrian Candu nu a exclus că va nevoie de modificarea art.13 din Constituție.

**

Chișinăul și Kievul au decis instituirea misiunii comune de control la frontieră

Republica Moldova și Ucraina vor institui misiuni comune de control la toate punctele de trecere a frontierei, dar vor crea și o comisie comună care va verifica păstrarea ecosistemului râului Nistru. Despre aceasta au discutat vineri, 6 octombrie a.c., la Chișinău premierii Pavel Filip și Volodimir Groisman, care au salutat dezvoltarea relațiilor dintre cele două state. Volodimir Groisman a efectuat prima sa vizită oficială în Republica Moldova, timp în care a avut întrevederi cu premierul Pavel Filip și cu șeful Legislativului Andrian Candu. El însă nu s-a întâlnit și cu Igor Dodon, în contextul în care Kievul a criticat unele declarații ale acestuia legate de recunoașterea anexării Crimeii de către Rusia. Cei doi premieri au semnat Foia de parcurs privind dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene pentru anul 2018, după ce un document similar pentru anul curent a fost aprobat în timpul vizitei lui Pavel Filip la Kiev, în luna februarie.

**

Dorin Chirtoacă rămâne suspendat din funcție

Dorin Chirtoacă rămâne suspendat din funcția de primar general al Capitalei. O decizie în acest sens a fost luată joi, 5 octombrie a.c., de către magistrații Curții de Apel Chișinău care au respins recursul avocaților primarului. Dorin Chirtoacă susține că instanțele evită să examineze în fond cauza privind suspendarea sa din funcție pentru că nu ar avea argumente. Pe de altă parte procurorii susțin că măsura este necesară pentru ca Dorin Chirtoacă să nu poată influența martorii. Deocamdată nu se știe dacă Dorin Chirtoacă va putea să participe la referendum. Cererea depusă de avocații săi privind revocarea măsurii de arest preventiv, inclusiv pentru a putea participa în campania electorală, încă nu a fost examinată de judecători.

**

Câteva partide au anunțat boicotarea referendumului anti-Chirtoacă

Comisia Electorală Centrală a anunțat în cadrul ședinței sale de marți, 3 octombrie a.c., lista partidelor care au dreptul să participe la referendumul socialiștilor privind revocarea lui Dorin Chirtoacă. Unele formațiuni politice au declarat că vor boicota plebiscitul din 19 noiembrie. Întâi de toate, Partidul liberal a îndemnat cetățenii să nu se prezinte la vot pentru ca scrutinul să fie invalidat. De asemenea, au anunțat că vor boicota referendumul PAS, PUN, PNL și PLR. PDM susține că nu se va implica, iar Platforma DA acuză un troc între democrați și socialiști, dar crede că ar fi bine ca Dorin Chirtoacă să-și dea demisia. Plebiscitul va fi valabil în cazul unei prezențe la urne a cel puțin o treime din alegătorii înscriși în liste. Pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă mai este necesar să voteze mai mult de 163 de mii 570 de alegători câți au votat în 2015 pentru alegerea primarului.

**

55 la sută dintre respondenții unui sondaj afirmă că n-au încredere în nici un politician

Pe primul loc în topul încrederii cu 17% se situează Igor Dodon, șeful statului fiind urmat de președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, cu aproape 5 la sută și liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr Andrei Năstase cu 1%, arată datele unui  sondaj de opinie publicat marți, 3 octombrie a.c., de IDIS Viitorul. În eventualitatea unor alegeri parlamentare, conform sistemului proporțional,  PSRM ar lua 51 la sută, dacă se iau în calcul doar opțiunile celor deciși. PAS ar acumula 24%, iar PDM și Platforma Da – câte aproximativ 6 la sută. Potrivit cercetării, 36% dintre respondenți și-au declarat susținerea pentru sistemul electoral proporțional, adică pe liste de partid cum a fost până acum și doar 16 la sută agreează sistemul mixt care se va aplica la următoarele alegeri, în timp ce sistemul uninominal este susținut de 14 la sută.