*

Democrații au decis să-și oficializeze alianța cu socialiștii

Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor și-au anunțat săptămâna aceasta intenția de a crea o coaliție de guvernare și a-și oficializa, astfel, relația în condițiile în care democrații au debarcat împreună cu socialiștii guvernul condus de Maia Sandu, apoi au votat în Parlament pentru învestirea cabinetului Chicu. Deciziile formale privind crearea unei majorități parlamentare au fost adoptate, miercuri, 4 martie, de Consiliile politice ale celor două formațiuni. Decizia democraților de a se alia cu socialiștii a stârnit critici din partea celor două componente ale Blocului ACUM, precum și a grupului celor șapte foști democrați în frunte cu Andrian Candu. Mai mult, PAS susține că a purtat discuții cu PDM în ultimele săptămâni, inclusiv pentru demiterea guvernului Chicu, iar Platforma DA a dat de înțeles că lucrurile erau clare demult și că ar fi existat deja înțelegeri pentru partajarea funcțiilor între socialiști și democrați.

**

Primele negocieri pentru formarea coaliției PDM-PSRM

Prima rundă de discuții între grupurile de lucru ale PSRM și PDM privind crearea unei alianțe de guvernare a avut loc joi, 5 martie, la Parlament. Discuțiile au vizat și subiecte precum politica externă a Rep. Moldova, știut fiind faptul că socialiștii se orientează mai mult spre Est, în timp ce democrații optează pentru un parcurs european. Totodată, reprezentanții PDM au mărturisit că își doresc cel puțin patru ministere, inclusiv externele, dar au precizat că la ședința respectivă nu s-a discutat despre partajarea funcțiilor. Ulterior, liderul PD, Pavel Filip, a declarat în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune că democrații ar pretinde să mai conducă cel puțin trei ministere: apărarea, economia și educația. Președintele Igor Dodon, liderul informal al PSRM, are nevoie de un angajament clar cu PDM, pentru a-și asigura spatele în perspectiva alegerilor prezidențiale din toamna acestui an, a declarat la Radio Chișinău comentatorul politic Ion Tăbârță.

**

Percheziții la BNM, pe fundalul creării noii coaliții

Tot joi, 5 martie, când în Parlament aveau loc primele discuții între fruntașii PDM și PSRM, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la Banca Națională a Moldovei în dosarul fraudei bancare de proporții. Trei persoane au fost reținute în urma acțiunilor de urmărire penală, a anunțat Procuratura într-un comunicat, fără să le dea numele, ci doar precizând că este vorba de un actual și de un fost viceguvernator, precum și de un șef de direcție. În presă au apărut informații, cu referire la surse, că printre persoanele reținute ar fi fosta viceguvernatoare Emma Tăbârță și actualul viceguvernator Aureliu Cincilei, soțul deputatei democrate Ruxanda Glăvan. Cei trei sunt învinuiți de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Și fostul șef al BNM, Dorin Drăguțanu, este învinuit de procurori. Experții nu exclud însă că aceste acțiuni ar putea să aibă conotații politice, iar cauzele penale să nu mai aibă finalitate.

**

Proiectul privind redirecționarea profitului BNM, aprobat de Parlament

Parlamentul a aprobat vineri, 6 martie, după discuții îndelungate, proiectul de lege care prevede că o parte din profitul Băncii Naționale să fie direcționat în bugetul de stat. Guvernarea susține că prin această măsură va fi redusă presiunea asupra bugetului legată de întoarcerea banilor devalizați din sistemul bancar din 2014. Inițiativa elaborată de Guvern prevede că în anumite condiții, jumătate din profitul anual al BNM va fi transferat la venitul bugetului de stat. Potrivit ministrului Finanțelor Sergiu Pușcuța, în anul 2019 profitul BNM a fost de 436 de milioane de lei, ceea ce ar însemna că la buget vor fi transferați 218 milioane de lei. Pe de altă parte, opoziția susține că inițiativa comportă anumite riscuri și nu are nicio legătură cu recuperarea banilor furați din bănci. Potrivit experților,  inițiativa lansată anterior de președintele Igor Dodon ar atenta la independența BNM.

**

Candidatul Partidului Șor la alegerile din 15 martie, riscă excluderea din cursă

Comisia Electorală Centrală a decis miercuri, 4 martie, să solicite în instanță excluderea din cursa electorală, la alegerile parlamentare noi de la Hâncești, a candidatului Partidului Șor, acuzat că nu a raportat toate cheltuielile. Autoritatea electorală a informat că a făcut această solicitate în baza unei sesizări depuse de Partidul Liberal, iar decizia urmează să fie luată de Curtea de Apel Chișinău. Partidul Șor susține că decizia CEC este una politică, luată la comanda PSRM. Experții consideră că o eventuală excludere a lui Vitalie Balinschi din campania electorală va favoriza candidatul socialiștilor. Potrivit observatorilor de la Asociația Promo-Lex, CEC ar trebui să aibă aceeași abordare în raport cu toți concurenții electorali care încalcă legea. Între timp, vineri, 6 martie, CEC a anunțat că a depus solicitarea la Curtea de Apel. Amintim că în cursa electorală sunt șase candidați: Ion Mereuță (PDM), Ștefan Gațcan (PSRM), Olesea Stamate (PAS), Vitalie Balinschi (PPȘ), Dorin Chirtoacă (BE Unirea) și Grigore Cobzac (independent).

**

28 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru

La Chișinău au avut loc luni, 2 martie, evenimente de comemorare a eroilor căzuți în conflictul armat de pe Nistru, dar și un protest organizat de veterani, care s-a soldat cu blocarea mai multor străzi în centrul orașului. Foștii combatanți au relansat o serie de revendicări sociale și au cerut demisia ministrului de externe Aureliu Ciocoi, după declarația scandaloasă a acestuia privind rolul armatei ruse în războiul de acum 28 de ani. Spre sfârșitul zilei, manifestanții au mers la Guvern unde au purtat discuții cu premierul Ion Chicu. După întâlnirea de marți dimineață cu Ion Chicu, veteranii de război au anunțat că își întrerup protestul pentru că au ajuns la o înțelegere cu autoritățile pentru înființarea unui  departament pe lângă Guvern. Executivul nu a acceptat însă și cererea foștilor combatanți privind demiterea ministrului de externe. Pe de altă parte, deputații Blocului ACUM au depus vineri, 6 martie, o nouă moțiune simplă împotriva ministrului Aureliu Ciocoi, după ce dezbaterea primei moțiuni a fost respinsă de Biroul permanent al Parlamentului care a invocat drept motiv încălcarea unor norme de procedură.