Igor Dodon anunță referendum consultativ pe 24 septembrie

Președintele Igor Dodon a semnat marți, 28  martie a.c., la conferința televizată de bilanț cu prilejul celor 100 zile de mandat, un decret care prevede organizarea unui referendum consultativ pe 24 septembrie.

Cetățenii ar urma să fie întrebați la referendum dacă susțin: abrogarea așa-zisei ”Legi a miliardului” (1), împuternicirea șefului statului cu dreptul de a dizolva Parlamentul (2), reducerea numărului de deputați de la 101 la 71 (3) și studierea în școli a „Istoriei Moldovei” (4).

Igor Dodon a declarat că imediat după ce vor fi făcute publice rezultatele referendumului, va semna decretul de dizolvare a parlamentului. Experții afirmă însă că acest lucru nu se va putea realiza deoarece referendumul consultativ nu are putere juridică. Potrivit Comisiei Electorale Centrale un referendum ar costa 75 de milioane de lei.

Între timp vineri, 31 martie a.c., decretul șefului statului a fost publicat în Monitorul Oficial. 

***

PL va contesta decretul lui Igor Dodon, iar pentru PDM este o idee populistă

Chiar dacă Igor Dodon a declarat că nici Guvernul și nici Parlamentul nu poate împiedica desfășurarea referendumului, opțiunea invalidării inițiativei șefului statului trebuie luată în calcul. Asta în condițiile în care liderul PL Mihai a anunțat miercuri, 29 martie a.c., că decretul lui Igor Dodon ar putea fi declarat neconstituțional și că deputații liberali vor depune o sesizare în acest sens la Curtea Constituțională.

”Referendumul inițiat de șeful statului este o idee populistă și costisitoare”, susține și președintele Parlamentului. Andrian Candu a comentat joi, 30 martie a.c., după ședința Parlamentului, că astfel Igor Dodon își continuă campania electorală.

***

Inițiativa lui Igor Dodon, criticată de PAS și Platforma DA

Decretul lui Igor Dodon a fost criticat și de opoziția extraparlamentară. ”Este un spectacol prost regizat care demonstrează neputința lui Igor Dodon”, potrivit Partidului Acțiune și Solidaritate care adaugă că rezultatele referendumului nu vor avea efecte juridice, iar Parlamentul nu va adopta actele legislative propuse pentru referendum, indiferent de voința poporului, astfel că nu are rost să fie cheltuite 60 de milioane de lei doar pentru a consulta poporul.

În același timp, Platforma Demnitate și Adevăr consideră că decretul lui Igor Dodon este o acțiune de PR, o mimare a unei false activități și vizează, în fapt, pregătirea pentru alegerile parlamentare, se arată într-o declarați difuzată de formațiune. Potrivit Platformei DA, inițiativa lui Igor Dodon nu oferă soluții și nu denotă o preocupare veridică pentru binele țării, dimpotrivă, confirmă o dată în plus că actualul președinte mimează lupta cu regimul, promisă în campania prezidențială.

***

Igor Dodon vrea să semneze un Acord cu Uniunea Economică Eurasiatică

De asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de bilanț, Igor Dodon a anunțat că va semna pe 3 aprilie, la Chișinău un „acord cadru de colaborare” cu Uniunea Economică Eurasiatică, în pofida opoziției Guvernului și a Parlamentului.

Aflat la Bruxelles cu prilejul unei vizite de lucru, premierul Pavel Filip, a criticat intenția președintelui Igor Dodon de a semna Memorandumul de colaborare dintre Comisia Economică Eurasiatică și Republica Moldova. Pavel Filip a precizat că pentru ca documentul să aibă efecte juridice, trebuie să fie ratificat de Parlament.

***

Întrevedere Pavel Filip – Jens Stoltenberg la Bruxelles

Premierul Pavel Filip, s-a întâlnit joi, 30 martie a.c., cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la cartierul general al NATO. La conferința de presă comună, cei doi au confirmat faptul că în ciuda opoziției șefului statului, Oficiul de legătură NATO va fi deschis în curând la Chișinău.

Jens Stoltenberg, a subliniat că oficiul de legătură NATO la Chișinău va reprezenta o misiune diplomatică mică și va avea doar angajați civili. De asemenea, secretarul general al NATO a declarat că Alianța respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, adăugând totodată că neutralitatea nu înseamnă izolare.

Pavel Filip a declarat că un astfel de oficiu de legătură cu NATO este binevenit în Republica Moldova și și-a exprimat speranța că va deveni funcțional din această vară.

***

Chișinăul și-a prezentat darea de seamă la Consiliul de Asociere UE - RM

Chișinăul și-a prezentat raportul de progres privind implementarea planului de acțiuni (2014 – 2017) în cadrul Consiliului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova care a avut loc vineri, 31 martie a.c., la Bruxelles.

În contextul reuniunii, premierul Pavel Filip și șefa diplomației europene, Federica Mogherini, au semnat Acordul între Uniunea Europeană și Republica Moldova privind procedurile de securitate pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate.

Într-un comunicat al Guvernului de la Chișinău, se arată că cei doi oficiali au trecut în revistă evoluțiile interne din Republica Moldova și progresul înregistrat în implementarea Agendei de Asociere 2014-2016. De asemenea, cei doi au făcut un schimb de păreri privind dezvoltarea cooperării în cadrul Parteneriatului Estic.

***

Republica Moldova și relația cu GUAM

Premierul Pavel Filip a participat luni, 27 martie a.c., la reuniunea de la Kiev a șefilor de Guverne ale statelor membre ale GUAM, organizație regională din care fac parte Georgia, Ucraina, Azerbaijan și R. Moldova. Participanții la reuniune au reafirmat poziția conform căreia la reglementarea conflictelor existente pe teritoriul țărilor membre GUAM trebuie să se țină cont de respectarea suveranității și integrității teritoriale a statelor și a normelor de drept internațional. În cadrul summit-ului au fost semnate două protocoale privind acțiunile de creare a Zonei de liber schimb și privind facilitarea procedurilor vamale între cele patru state. 

***

Chișinăul și Kievul, în acțiune pentru controlul comun de frontieră

Republica Moldova și Ucraina nu renunță la ideea instituirii controlului comun la punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene de pe segmentul transnistrean, în pofida opoziției regimului separatist de la Tiraspol. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Pavel Filip și omologul său ucrainean Volodimir Groisman. Chișinăul susține că prin această acțiune se urmărește securizarea frontierei și combaterea contrabandei de mărfuri. Pavel Filip a discutat cu Volodimir Groisman despre coordonarea acțiunilor pentru demararea controlului comun la punctul de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisk aflat pe teritoriul regiunii separatiste transnistrene. Inițiativa este privită cu îngrijorare de administrația separatistă de la Tiraspol care acuză o încercare de a institui o blocadă economică regiunii transnistrene.

***

Întrevedere Igor Dodon – Vadim Krasnoselski la Holercani

Președintele Igor Dodon s-a întâlnit joi, 30 martie a.c., la Holercani cu liderul separatist transnistrean Vadim Krasnoselski. Pe agenda discuțiilor au fost incluse mai multe chestiuni asupra cărora cei doi au convenit în cadrul întrevederii de la Tighina de la începutul lunii ianuarie, dar și inițiativa Chișinăului și a Kievului de introduce controlul comun de frontieră pe segmentul transnistrean.

Igor Dodon a declarat că în cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte precum libera circulație peste Nistru, funcționarea școlilor cu predare în limba română din Transnistria și accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor de pe teritoriul controlat de administrația separatistă.

De cealaltă parte, potrivit presei din regiune, liderul regimului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselki, a sugerat că Igor Dodon ar avea dreptul să vorbească despre probleme comune „doar că nu poate semna nimic în locul altcuiva”.

***

Proiectul de limitare a imunității deputaților, votat în prima lectură

Parlamentul a votat joi, 30 martie a.c., în prima lectură un proiect de modificare a Constituției care prevede limitarea imunității deputaților. Inițiativa legislativă, elaborată de democrați, nu a fost susținută de socialiști, comuniști, și de unii neafiliați, care susțin că prin acest proiect se atentează la independența deputaților.

Proiectul de lege a fost votat de deputații democrați, liberali și cei liberal-democrați. Unul dintre autorii proiectului, deputatul democrat, Sergiu Sârbu, susține că imunitatea nu trebuie să fie o piedică în fața realizării actului de justiție. Deputatul liberal-democrat, Vadim Pistrinciuc, a spus că inițiativa este una grăbită, însă liberal-democrații au votat proiectul pentru a demonstra că nu au de ce se teme. Partidul Liberal a votat proiectul cu o condiție. În cazul în care instanțele de judecată achită parlamentarul învinuit, atunci anchetatorul și procurorul vor ispăși pedeapsa pe care i-au incriminat-o deputatului.

Potrivit socialistului Vasile Bolea, limitarea imunității parlamentare ar fi o amenințare la adresa pluralismului politic. Nici deputații comuniști nu au votat proiectul de lege. În opinia lor ar fi fost potrivit ca inițiativa să vină din partea opoziției și nu a majorității parlamentare și au calificat proiectul de lege drept unul prematur.

***

Dezbateri publice în Parlament privind votul uninominal

Între timp, vineri, 31 martie a.c., în Parlament a fost organizată o dezbatere publică pe marginea inițiativei democraților de a modifica sistemul electoral prin introducerea votului uninominal. Deputați, reprezentanți ai partidelor politice, ai societății civile au fost îndemnați să se dea cu părerea despre votul uninominal, proiectul democraților fiind până acum criticat de majoritatea partidelor parlamentare, precum și de principalele formațiuni extraparlamentare.

Reprezentanții societății civile susțin că acest proiect de lege va elimina pluralismul politic și va favoriza corupția. „Sistemul uninominal nu asigură o reprezentanță, de exemplu, pentru femei sau pentru minorități etnice. În comunitățile în care există o mare majoritate relativă etnică, va  câștiga această majoritate. Se elimină opoziția parlamentară”, a declarat directorul IPP, Arcadie Barbăroșie. Unii dintre participanții la dezbatere au spus că un nou sistem electoral nu ar trebui aplicat la viitoarele alegeri ci peste un ciclu electoral și numai după ce va fi testat la nivel local.

Totuși, alți membri ai societății civile susțin că inițiativa va consolida democrația și-i va aduce pe deputați mai aproape de alegători. Proiectul democraților de modificare a sistemului electoral prin introducerea votului uninominal la alegerile legislative a fost dezbătut în Parlament mai bine de șase ore.