*

Cetățenii R. Moldova își aleg direct pentru a patra oară președintele

În Rep. Moldova, peste 3 mil. de cetățeni cu drept de vot sunt chemați, duminică, 1 noiembrie 2020, la urne pentru a-și alege șeful statului. Scrutinul se desfășoară în premieră în condiții neordinare legate de pandemia de Covid-19. Autoritățile au luat măsuri pentru a preveni răspândirea infecției, birourile electorale ale secțiilor de votare fiind dotate cu dezinfectați și echipamente de protecție, inclusiv măști pentru alegători. Acesta este al patrulea scrutin prezidențial direct în istoria Rep. Moldova și al doilea consecutiv după decizia Curții Constituționale din martie 2016 prin care s-a decis  revenirea la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni. Primele două scrutine directe au fost în 1990 și 1996 când președinți au fost aleși Mircea Snegur (1990 – 1997), respectiv, Petru Lucinschi (1997 – 2001). Au urmat, cei doi șefi de stat aleși de Parlament, Vladimir Voronin (2001 – 2009) și Nicolae Timofti (2012 – 2016), iar între cei doi au fost trei președinți interimari: Mihai Ghimpu (2009 – 2010), Vlad Filat (2010) și Marian Lupu (2010 – 2012).

**

Alegerile prezidențiale, monitorizate de peste 2 mii de observatori

Alegerile de duminică vor fi monitorizate de peste două mii de observatori naționali și internaționali, iar principala preocupare este legată de riscul fraudării scrutinului, la fel ca în urmă cu patru ani, prin intermediul alegătorilor din regiunea separatistă transnistreană, pentru care au fost deschise 42 de secții de vot în partea dreaptă a Nistrului. Observatorii naționali de la Promo-Lex au semnalat, între altele, și cazuri de utilizare a resurselor administrative în campanie sau de neraportare a unor cheltuieli de către candidați. Misiunea Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor ENEMO și-a prezentat luni, 26 octombrie, raportul intermediar de monitorizare, în care constată că, în linii mari, campania electorală se desfășoară în conformitate cu standardele democratice, dar există și unele deficiențe și încălcări.

**

CCM: Consiliul Suprem de Securitate nu poate cere de la autoritățile publice orice tip de informații

Curtea Constituțională a declarat neconformă cu Legea Supremă două noi prevederi din legea securității prin care Consiliul Suprem de Securitate poate solicita orice fel de informații de la autoritățile publice, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea națională, apărarea și ordinea publică, pentru elaborarea deciziilor CSS. Deputatul Sergiu Sârbu a solicitat Curții Constituționale abrogarea acestor prevederi, abuzive, în opinia sa, care transformă CSS dintr-un organ colegial în unul de constrângere. Potrivit lui Sergiu Sârbu, aceste prevederi încalcă unele principii constituționale. Pe de altă parte, reprezentantul Parlamentului, Radu Radu a arătat că instituțiile statului sunt obligate să coopereze. Judecătorii constituționali au decis că CSS poate solicita informații care vizează securitatea națională, apărarea și ordinea publică, dar nu orice timp de informații, așa cum permite în prezent legea.

**

Datoria la gaz, majorată artificial, în opinia experților Watch Dog

Datoria la gaz a cetățenilor de pe malul drept al Nistrului a fost majorată artificial cu cel puțin 950 de milioane de dolari. Concluziile aparțin unor experți ai comunității Watch Dog și au fost exprimate miercuri, într-o conferință de presă. Ei au afirmat că datoria Republicii Moldova la gazul livrat din Federația Rusă, ar fi fost neîntemeiat majorată pe parcursul anului trecut, nu fără girul actualei guvernări. Experții de la Watch Dog afirmă că anul trecut în doar două luni, datoria Republicii Moldova la gaz a crescut cu 300 de milioane de dolari, lucru imposibil spun ei, judecând după consumul anterior de gaz. Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, consideră de asemenea că în pofida datoriilor care se acumulează an de an în regiunea transnistreană, Gazprom continuă să livreze gaz regiunii, sprijinind astfel secesionismul.

**

Judecători vizați în Laundromat-ul rusesc, repuși în funcție

Consiliului Superior al Magistraturii a decis în ședința sa de marți, 27 octombrie, să repună în funcție, mai mulți judecători vizați în așa-numita „Spălătoria rusească”, după ce aceștia au fost suspendați în 2016, pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală. Este vorba despre Serghei Lebediuc, Serghei Popovici, Iurie Hîrbu, Serghei Gubenco și Garri Bivol, toți vizați în „Spălătoria rusească”. Ei urmează să primească salariile pentru perioada în care au fost suspendați. Recent, 13 judecători au fost scoși de sub urmărire penală după ce s-a constatat lipsa elementelor unei infracțiuni. Așa-zisul „Laundromat” rusesc, operațiune de spălare a miliarde de dolari din Federația Rusă, prin sistemul judecătoresc din Rep. Moldova, a fost posibil din cauza subordonării politice a instituțiilor de drept care au condus la fenomenul supranumit statul captiv, susține analistul Ion Tăbârță.