*

CEC susține că partidele nu-și pot finanța candidații la alegerile din 1 noiembrie

O informare a Comisiei Electorale Centrale prin care candidații la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie sunt atenționați că nu vor putea folosi banii partidelor în campanie a stârnit un val de critici săptămâna aceasta în rândul formațiunilor politice de opoziție. PAS și candidata desemnată de această formațiune la alegerile prezidențiale, Maia Sandu, au calificat circulara emisă de autoritatea electorală în data de 15 septembrie, drept abuzivă, Pro Moldova o consideră lipsită de logica elementară, iar PLDM a contestat-o la Curtea de Apel Chișinău. Candidații la prezidențialele din 1 noiembrie nu pot folosi banii partidelor decât în limita prevăzută pentru orice persoană juridică, adică de 12 salarii medii lunare pe economie pentru anul în curs, potrivit CEC. Experții consideră că această dispoziție stranie ar fi favorabilă președintelui Igor Dodon care va candida ca independent în aceste alegeri.

**

CEC propune 38 de secții de vot în Rusia, cu 27 mai multe decât în 2019

Săptămâna aceasta, pe 16 septembrie, s-a încheiat perioada de înregistrare prealabilă a cetățenilor Rep. Moldova cu drept de vot stabiliți peste hotare sau în regiunea separatistă transnistreană pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Peste 60 de mii de cetățeni au participat la acest exercițiu, iar experții au remarcat faptul că a crescut considerabil numărul cetățenilor moldoveni aflați în Federația Rusă, de peste 10 ori, față de scrutinul parlamentare de anul trecut și că foarte multe cereri din această țară au venit pe suport hârtie. Astfel, din cele 6202 înregistrări prealabile din Rusia, 2408 sau aproape 40 la sută din total, au fost în scris și nu online, ceea ce poate fi un indiciu că este un proces organizat, potrivit analiștilor. La 11 septembrie, respectiv cu 5 zile înainte de termen, CEC a trimis la externe propunerea sa privind deschiderea a 202 secții de votare peste hotare la alegerile prezidențiale, dublu față de scrutinul din 2016. Totodată, se propune să fie deschise 38 de secții de votare în Rusia, în creștere cu 27 față de scrutinul legislativ de anul trecut când au fost deschise 11 secții la care au votat 4500 de alegători.

**

Peter Michalko, despre restanțele R. Moldova în relația cu UE

În ultimii 10 ani Uniunea Europeană a desfășurat în Rep. Moldova peste 1000 de proiecte, investițiile europene cifrându-se la mai mult de un miliard de euro. Datele au fost prezentate luni, 14 septembrie de către șeful Delegației UE la Chișinău Peter Michalko, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii. Ambasadorul european a mai spus că Rep. Moldova are restanțe în domenii precum reforma justiției, investigarea fraudei bancare din 2014 și combaterea corupției. Peter Michalko a amintit de asistența europeană cordată Republicii Moldova pentru a combate pandemia de COVID-19. Ambasadorul a subliniat cu ocazia celebrării pe 15 septembrie a Zilei Internaționale a Democrației, că pentru Uniunea Europeană este un prilej să amintească de valorile ei, între care standardele democratice sunt cele principale. Aceste standarde stau la baza relațiilor cu Chișinăul și sunt parte a Acordului de Asociere, a mai spus ambasadorul.

**

Memorandumul cu FMI: guvernarea – optimistă, opoziția – nu

Guvernul speră să semneze în scurt timp Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional în pofida agendei politice și electorale de la Chișinău. Premierul Ion Chicu a declarat după ședința tradițională de luni cu șeful statului și președintele Legislativului, că Parlamentul a adoptat majoritatea  prevederilor convenite cu FMI, urmând să mai fie discutat și votat un singur proiect de lege, fără a oferi mai multe detalii. Pe de altă parte, deputatul PAS Dumitru Alaiba, membru al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe sugerează că autoritățile au întârziat deja și califică așteptările lui Ion Chicu exagerat de optimiste. Economistul Viorel Gârbu atrage atenția că Republica Moldova nu mai poate negocia condiționalitățile convenite, așa cum sugerează Ion Chicu. Potrivit acestuia, dacă Republica Moldova le va îndeplini pe toate, are șanse să încheie Memorandumul, dar e puțin probabil să primească banii în acest an.

**

Veteranii cer polițe medicale gratuite pentru foștii combatanți care nu primesc pensii

Organizațiile de veterani ai războiului de pe Nistru, ”Tiras-Tighina 92” și ”Forța veteranilor”, au acuzat săptămâna aceasta guvernarea în două conferințe de presă separate organizate în zilele de 15 și 17 septembrie că a uitat de una dintre revendicările lor socială de bază, ca foștii combatanți, care nu primesc pensii și n-au loc de muncă, să poată beneficia de asigurare medicală gratuită. Singura revendicare acceptată din cele discutate acum 9 luni cu guvernarea, a fost votată de Parlament, dar legea nu a fost promulgată de șeful statului, fiind remisă spre reexaminare deputaților, a declarat Constantin Covrig de la Forța Veteranilor. Și Asociația „Tiras-Tighina 1992” a militat marți pentru aceeași revendicare. Președintele Asociației Tiras-Tighina, Anatol Caraman a acuzat guvernarea că blochează promovarea acestei legi din motive politice, pentru că aceasta nu i-ar conveni președintelui Igor Dodon în campania electorală. Președinția nu a comentat acuzațiile veteranilor.

**

România a donat echipamente medicale de 45 mii de euro spitalului din Comrat

Guvernul României a făcut o donație de echipamente medicale pentru spitalul raional din Comrat în valoare de 45 de mii de euro. Echipamentele au fost transmise joi, 17 septembrie, în prezența ambasadorului României în Rep. Moldova, Daniel Ioniță. Echipamentul medical constă în opt aparate de monitorizare a funcțiilor vitale și consumabile. Acestea vor fi utilizate în Secția Anestezie și Terapie Intensivă pentru tratarea pacienților aflați în stare gravă. Ambasadorul Daniel Ioniță a declarat că această donație se înscrie în șirul de acțiuni întreprinse de Guvernul României pentru a ajuta Rep. Moldova în lupta cu pandemia de COVID-19. La Comrat, diplomatul a inspectat și stadiul construirii noii clădiri a Liceului „Mihai Eminescu”, proiect finanțat din bani oferiți de statul român.