Decizia privind starea de urgență, contestată la CCM

Deputatul Octavian Țîcu a depus miercuri, 07 aprilie, o sesizare la Curtea Constituțională în care solicită ca decizia de instituire a stării de urgență să fie declarată neconstituțională, pe motiv că ar fi existat încălcări legate de modul în care măsura a fost votată de majoritatea parlamentară. Potrivit lui, un guvern interimar nu ar avea dreptul să propună instituirea stării de urgență, iar proiectul hotărârii a fost semnat de trei deputați, deși potrivit legislației, inițiativa ar trebui să vină din partea Guvernului sau a Președinției. Vineri, 09 aprilie, cu o sesizare similară la CCM și cu aproximativ aceleași argumente au venit și deputații PAS. Și unii experți în drept constituțional cred că hotărârea privind declararea stării de urgență a fost adoptată cu încălcări de procedură, dar nu exclud că sesizările respective ar putea fi declarate inadmisibile deoarece decizia Parlamentului produce deja efecte juridice.

**

CSE a relaxat o serie de restricții

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat miercuri, 07 aprilie, în cadrul unei emisiuni la TV8 că instituirea stării de urgență pentru 60 de zile ar fi nejustificată și că de fapt Guvernul a lăsat la discreția Parlamentului să decidă termenul. Totodată, el a recunoscut că recomandarea cu care a venit executivul a fost folosită în scopuri politice. Între timp, Comisia pentru Situații Excepționale a anulat joi, 08 aprilie, unele restricții, adoptate anterior, pe perioada stării de urgență și a permis plimbările în parcuri și în alte spații publice, dar și reluarea competițiilor sportive în aer liber fără spectatori, însă doar cele organizate de federațiile sportive acreditate la Ministerul Educației. De asemenea, absolvenții din învățământul profesional au primit permisiunea de a-și finaliza stagiile de practică.

**

Pandemia și factorul politic

Pandemia este gestionată de factorul politic în Republica Moldova, consideră experții: anul trecut – în scop electoral, după care am asistat la o goană a vaccinului cu iz geopolitic, iar mai nou este folosită ca element de presiune asupra președinției. Potrivit analistului Ion Tăbârță, prin introducerea stării de urgență, liderul PSRM Igor Dodon a vrut să aibă și mai multe împuterniciri. În general, comportamentul lui Igor Dodon, după ce a pierdut fotoliul de președinte amintește de situația de până în anul 2019, când instituțiile statului erau gestionate din umbră de fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, mai cred analiștii politici. Ei fac referire la mai multe „recomandări” date de Igor Dodon, care sunt executate „întocmai” de autorități. Cu toate acestea, alegerile parlamentare anticipate în Rep. Moldova sunt tot mai probabile, în pofida încercărilor unor formațiuni politice de a le împiedica, sunt de părere experții.

**

UE și OMS, sprijin pentru vaccinare în Rep. Moldova

Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății au anunțat marți, 06 aprilie, că vor lucra împreună pentru a sprijini livrarea și distribuirea vaccinurilor anti-Covid-19 și organizarea procesului de vaccinare în cele șase țări ale Parteneriatului Estic, inclusiv Rep. Moldova. Proiectul în valoare de 40 de milioane de euro și cu o perioadă de trei ani va acoperi în întregime toate fazele procesului – de la livrarea vaccinului și până la administrarea acestuia, potrivit unui anunț al Delegației UE la Chișinău. Proiectul face parte din inițiativa UE, pentru a sprijini în lupta împotriva Covid-19 în cele șase țări ale Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Rep. Moldova și Ucraina. Potrivit experților, fără ajutor extern, Rep. Moldova n-ar fi în stare să atingă obiectivul de a vaccina 70 la sută din populație.

**

PSRM insistă pe abrogarea așa-zisei ”legi a miliardului”

Majoritatea parlamentară PSRM-Platforma „Pentru Moldova” a revotat vineri, 09 aprilie, în prima lectură, inițiativa legislativă prin care este abrogată așa-numita ”lege a miliardului” prin care gaura formată în urma jafului bancar a fost transformată în datorie de stat și este acoperită din bugetul de stat. Proiectul a fost criticat de opoziție. Amintim că deputații socialiști și aliații lor au votat aceeași lege la sfârșitul anului trecut, dar actul a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. Prin legea respectivă, adoptată în 2016, cele 13,3 miliarde de lei garantate de Guvern pentru a acoperi gaura formată în urma fraudei bancare din 2014, au fost transformați în datorie de stat pe care statul o achită Băncii Naționale cu dobândă pe un termen de 25 de ani, astfel încât suma finală depășește 24 de miliarde de lei.

**

O comisie va investiga cazul lui Mykola Ceaus, răpit din Chișinău

Parlamentul a creat o comisie de anchetă privind elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri din Chișinău a fostului judecător ucrainean Mykola Ceaus. Comisia va fi condusă de deputatul Platformei DA, Vasile Năstase. Majoritatea parlamentară a respins propunerile opoziției ca această comisie să examineze și modul în care a intrat în țară Mykola Ceaus, dar și să-și extindă investigațiile în privința expulzării profesorilor turci. Din 2017, Mykola Ceaus se ascundea în Republica Moldova de justiția de la Kiev, sperând să obțină azil politic. El a intrat ilegal în Rep. Moldova, cu sprijinul unor persoane apropiate fostului lider PDM, Vlad Plahotniuc. Acesta a fost răpit la 3 aprilie din centrul Chișinăului, existând mai multe acuzații la adresa serviciilor speciale ucrainene în acest sens, care nu au făcut niciun comentariu.