Republica Moldova va primi cele 100 de milioane de euro de la Bruxelles doar dacă va respecta toate condițiile

Parlamentul European a aprobat marți, 4 iulie a.c., acordarea ajutorului de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova, după ce în ajuns subiectul a fost dezbătut în plenul forului european. Totodată, Bruxelles-ul a pus guvernării de la Chișinău o serie de condiții pentru a putea accesa aceste fonduri, între care continuarea reformelor, independența justiției și întărirea statului de drept, investigarea fraudei bancare de proporții și lupta anticorupție. Prima tranșă, de 30 de milioane de euro, dintre care 20 de milioane sunt  împrumut și 10 milioane – ajutor nerambursabil, este prevăzută să fie acordată la sfârșitul acestui an. Comisia Europeană va verifica, înainte de eliberarea banilor, dacă R. Moldova a îndeplinit toate condițiile. Potrivit corespondentului RRA la Strasbourg, Cristi Niță, principala îngrijorare a euro-deputaților a fost legată de preconizata modificare a sistemului electoral în R. Moldova și acest lucru ar fi putut conduce la un vot negativ în Parlamentul European.

***

Maia Sandu: Guvernarea nu se bucură de respect din partea europenilor

Guvernarea de la Chișinău nu se bucură nici de respect și nici de încredere din partea europenilor, astfel a comentat președinta Partidului Acțiune și Solidaritate Maia Sandu, dezbaterile din Parlamentul european pe marginea votului „de principiu” la acordarea asistenței financiare pentru R. Moldova. Potrivit liderului PAS, banii au fost promiși ca ajutor pentru o populație sărăcită și disperată în speranța că acest popor va avea puterea să genereze o clasă politică nouă capabilă să guverneze în interesul tuturor cetățenilor. Pentru aceasta, R. Moldova trebuie să rămână pe făgașul democrației și eurointegrării. Iată de ce, în opinia Maiei Sandu, acest ajutor a fost condiționat de respectarea principiilor democratice, inclusiv a recomandărilor Comisiei de la Veneția.

***

Georgia, R. Moldova și Ucraina au semnat o declarație comună și solicită o perspectivă de aderare la UE

Președinții Parlamentelor Georgiei, R. Moldova și Ucrainei au semnat, miercuri, 5 iulie a.c., o declarație comună prin care fac apel către Parlamentul European să adopte o Rezoluție înainte de Summit-ul Parteneriatului Estic al UE. Prin această Rezoluție, Parlamentul european ar putea să exprime sprijin politic pentru deschiderea perspectivei de aderare a celor trei țări asociate la UE, a anunțat șeful Legislativului de la Chișinău. Andrian Candu a mai declarat că Republica Moldova ar putea depune cererea de aderare la UE chiar înainte de alegerile parlamentare din 2018.  El însă a precizat că pentru aceasta este necesară continuarea reformelor.

***

Un comisar european, în vizită la Chișinău

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukatis a întreprins miercuri, 5 iulie a.c., o vizită oficială la Chișinău unde a avut întrevederi cu mai mulți oficiali moldoveni. Premierul Pavel Filip a declarat după întâlnirea cu comisarul european că R. Moldova negociază cu Uniunea Europeană posibilitatea exportului de semințe și producție animalieră. Uniunea Europeană a recunoscut deja sistemul național de control și certificare a semințelor echivalent cu cel comunitar, iar pentru posibilitatea de export a producției animaliere sunt necesare mai multe laboratoare certificate, a declarat Pavel Filip. În același timp, comisarul european a subliniat că Republica Moldova trebuie să implementeze un șir de standarde europene.

***

Domnica Manole a fost declarată de CSM incompatibilă cu funcția de judecător

Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole, a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător, prin decizia de marți, 4 iulie a.c., a Consiliului Superior al Magistraturii. Membrii CSM au decis eliberarea ei din funcție, după examinarea avizului consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate. Subiectul a fost examinat cu ușile închise, iar Domnica Manole a calificat această decizie drept un abuz al CSM și o răfuială politică pentru decizia de anul trecut prin care a obligat CEC să organizeze referendumul solicitate de Platforma Civică Demnitate și Adevăr. Între timp, joi, 22 de organizații nonguvernamentale au semnat un demers către șeful statului în care îi cer să nu promulge decretul de eliberare din funcție a Domnicăi Manole. În apelul societății civile se subliniază că legislația în vigoare nu-i permite CSM să elibereze din funcție un magistrat în baza avizului SIS fără o procedură disciplinară, care în acest caz nu a avut loc.

***

O nouă rundă de dezbateri pe marginea proiectului PD-PSRM

Parlamentul a organizat vineri, 7 iulie 2017, o nouă rundă de dezbateri pe marginea proiectului PD-PSRM de modificare a sistemului electoral și trecerea la sistemul mixt de vot. La dezbatere n-au participat nici de data aceasta reprezentanții principalelor două formațiuni ale opoziției parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma DA. Liderii celor două formațiuni și-au motivat refuzul prin faptul că guvernarea ar mima aceste dezbateri și că de fapt insistă să voteze proiectul în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția. Un studiu prezentat miercuri, 5 iulie a.c., de IDIS Viitorul arată că proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral conține foarte multe lacune și erori de ordin tehnic-juridic. Acestea se referă, în principal, la crearea circumscripțiilor uninominale în raioanele din stânga Nistrului, votul cetățenilor de peste hotarele țării și principiul majorității relative pentru a câștiga circumscripția.

***

Parlamentul a adoptat o nouă lege cu privire la Guvern

Parlamentul a votat vineri, 7 iulie a.c., în a doua lectură noua lege cu privire la Guvern care exclude funcțiile de miniștri adjuncți, atribuțiile administrative ale acestora urmând a fi asigurate de secretarii de Stat. O altă modificare prevede acordarea Premierului dreptul de a modifica lista ministerelor, printr-o procedură simplificată. Proiectul a fost criticat de opoziție la examinarea în prima lectură, care a denunțat faptul că premierului îi sunt atribuite împuterniciri sporite. În același timp, guvernarea susține că în urma acestei reforme va fi redus numărul ministerelor și agențiilor guvernamentale, precum și cel al angajaților.

***

Declarație a Dumei de Stat de la Moscova privind regiunea transnistreană

Duma de stat a Federației Ruse a adoptat vineri, 07 iulie a.c., o declarație privind regiunea transnistreană cu privire la ceea ce ea numește ”tendințe negative grave politice și social-economice” în această regiune. Prin textul declarației, Duma de Stat acuză autoritățile din R. Moldova și Ucraina că ar fi organizat o blocadă a regiunii, ceea ce ar reprezenta o amenințare pentru cei 200 de mii de cetățeni ruși din zona transnistreană. În document se mai spune că forțele de menținere a păcii din regiune nu pot fi înlocuite și Duma condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. Declarația Dumei de stat a Federației Ruse privind regiunea transnistreană trebuie tratată cu atenția cuvenită de autoritățile de la Chișinău, consideră analistul Vlad Țurcanu. Potrivit expertului, doar trimiterea la cei 200 de mii de cetățeni ruși din regiunea transnistreană ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Chișinău. El a amintit că acest motiv a fost folosit de Federația Rusă când a invadat Ucraina, în 2014.