În lipsă de transparență, vaccinul Sputnik-V a fost autorizat condiționat în Republica Moldova, titrează SănătateInfo. La pachet cu vaccinurile Pfizer/BioNTech și AstraZeneca, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale anunță că a autorizat și vaccinul Sputnik-V, produs de Rusia care nu este precalificat de OMS și nu este autorizat în UE. În comunicatul emis de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale se spune că „pe 26 februarie a fost desfășurată ședința Comisiei Medicamentului, în timpul căreia s-a decis autorizarea condiționată a vaccinurilor utilizate în prevenirea SARS-CoV-2 (COVID-19), cu emitera Certificatelor de Înregistrare cu termen de 1 an. Agenția Medicamentului nu publică alte date de interes public. Nici măcar ordinea de zi a ședinței Comisiei nu este publică, deși autoritatea este obligată să o facă. Nu este clar câți membri ai Comisiei s-au prezentat la ședință. Totodată, având în vedere că este un vaccin încă neprecalificat de către OMS, nu este clar care au fost datele de eficacitate și siguranță care au stat la baza deciziei membrilor Comisiei. Lipsește sumarul caracteristicilor produsului farmaceutic, un document important, destinat lucrătorului medical. Spre deosebire de celelalte vaccinuri, nu există disponibil un raport de siguranță. Din baza de date a OMS, se înțelege clar că vaccinul produs de Institutul Gamalea de la Moscova nu a trecut procedura de precalificare, revizuirea clinică fiind începută pe data de 9 februarie. În cadrul procedurii au fost solicitate date suplimentare, dar încă nu au fost prezentate. Serul nu a obținut autorizare nici din partea EMA. Toate vaccinurile aprobate până acum în Republica Moldova sunt precalificate de OMS. De asemenea, se pare că AMDM a încălcat decizia Comisiei extraordinare de sănătate publică nr. 41 din 13 ianuarie 2021 unde scrie clar că „mecanismul de autorizare a vaccinurilor se va baza pe autorizarea acestora de către EMA, FDA și alte Agenții internaționale sau cu statutul de precalificare/certificare OMS”.

Zinaida Greceanîi, în taină în vizită la Moscova, la invitația Ambasadei R. Moldova în Rusia, scrie Realitatea. Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, s-a aflat în această săptămână la Moscova, „într-o deplasare, la inițiativa Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă”, după cum anunță presa rusă, deși Parlamentul nu a anunțat nimic despre această deplasare a speakerului Legislativului. Totul a ieșit la iveală după ce presa rusă a scris că Zinaida Greceanîi a oferit un interviu unde a vorbit despre situația politică din Republica Moldova. Lucru straniu, nici Parlamentul, nici președinta Legislativului nu a informat opinia publică despre vreo deplasare peste hotarele țării. În interviul acordat la Moscova, președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi vorbește despre faptul că „în actuala situație în care se află Republica Moldova, formarea unui nou Guvern, ar fi mai degrabă soluția fiabilă, decât alegeri parlamentare anticipate, iar acest lucru va asigura stabilitatea Moldovei”.

Cum a ajuns Olga Cebotari la recepția organizată de socialistul Glovatiuc la ambasada din Moscova. Zonadesecuritate.md scrie că Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vladimir Golovatiuc, a oferit, miercuri, 24 februarie, o recepție solemnă consacrată „debutului activității sale diplomatice la Moscova”. La eveniment a participat Zinaida Greceanîi, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, dar și Olga Cebotari, Viceprim-ministru pentru Reintegrare. Într-un răspuns oficial pentru portalul Zonadesecuritate, Biroul de Reintegrare a comunicat că, în perioada 21-25 februarie, viceprim-ministra pentru Reintegrare, dna Olga Cebotari, a fost în concediu. „În această perioadă, dumneaei a efectuat o vizită privată, în scopuri personale, la Moscova, unde a locuit pe parcursul mai multor ani. Din acest motiv, vizita nici nu a fost anunțată”. „La evenimentul organizat de Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă, desfășurat prin coincidență, în perioada aflării sale la Moscova, dna Cebotari a participat la invitația de curtoazie a Ambasadorului Golovatiuc. În consecință, de la bugetul de stat nu au fost alocate resurse financiare pentru organizarea acestei vizite, toate costurile fiind achitate personal de dna viceprim-ministră,” se arată în răspunsul oferit de Biroul de Reintegrare. Împreună cu oficialii de la Chișinău din partea Rusiei a participat Alexei Pușkov, Senator, Președintele Comisiei a Consiliului Federației al Federației Ruse pentru politica informațională, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe rus, ai Dumei de Stat, agențiilor de profil economic, deputați, mediul de afaceri și oameni de cultură. „În cadrul evenimentului de anvergură, a fost prezentat un concert de muzică clasică susținut de către Iurii Rozum, pianistul și Artistul Poporului al Federației Ruse, precum de către dna Nina Șațkaia, interpretă, Artistă Emerită a Federației Ruse”, se mai arată în comunicatul ambasadei.

Transnistria reprezintă o miză extrem de importantă pentru unii politicieni de la Chișinău, dar nu pentru că ar fi prea interesați de realizarea marelui obiectiv național al Republicii Moldova – reunificarea. Ceea ce îi interesează sunt miile de voturi pe care le pot obține de acolo. Acele voturi sunt, însă, obținute doar în schimbul unor concesii, constată jurnalistul Mădălin Necșuțu, într-o analiză pentru Veridica.ro. Rusia a arătat deja cam cum ar vedea o posibilă reglementare a situației atunci când a propus Memorandumul Kozak din 2003, refuzat în cele din urmă de fostul președinte Vladimir Voronin. Memorandumul prevede o serie de pârghii care i-ar da Tiraspolului un cuvânt greu de spus într-o entitate federală comună, ceea ce ar însemna o menținere sau chiar o consolidare a influenței Kremlinului. Tiraspolul ar fi avut o reprezentativitate disproporționat de mare în Senatul comun, dar ar fi putut influența și camera inferioară a Parlamentului prin aportul de voturi care fără îndoială că ar fi venit, din Transnistria, pentru partidele filo-ruse. Cum forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt deja sensibil egale în dreapta Nistrului, un atare aport ar înclina decisiv balanța în dreptul partidelor politice de stânga, de orientare rusă, și astfel orice aspirație de integrare europeană a Chișinăului ar putea fi obstrucționată sau chiar curmată. Până și în situația actuală, cu două entități separate, voturile din Transnistria pot să influențeze situația politică din Republica Moldova – Chișinăul organizează, în teritoriul pe care îl controlează, secții de votare pentru cetățenii săi din stânga Nistrului… La fiecare tur de scrutin, acest lucru face ca ponderea Transnistriei să capete o greutate mai mare în viața politică de la Chișinău. Atitudinea binevoitoare și modelul de „soft power” pe care UE și l-a propus în relația cu Tiraspolul, la fel și concesiile făcute de Chișinău la îndemnul Bruxelles-ului, s-ar putea dovedi falimentare. Fenomenul „transnistrizării” face ca Rusia să joace un rol și mai mare în viața politică de la Chișinău, astfel că drumul european al Republicii Moldova este mereu obstrucționat, iar reformele realizate inconstant, scrie Veridica.ro.