Sac pe cap și celulă de izolare. Zona de Securitate publică un interviu cu Vadim Pogorlețchi despre închisorile din regiunea transnistreană și rolul FSB. De-a lungul anilor petrecuți în închisorile regiunii transnistrene, regimul i-a răpit opt ani din viață.  Ultimii trei ani, petrecuți în detenție ilegală, sunt documentați în detaliu în acest interviu. Vadim Pogorlețki este ultimul deținut politic eliberat anul trecut. 2025 a fost un an greu și epuizant în care s-a dus o luptă continuă pentru eliberarea deținuților politici din regiunea transnistreană, o luptă publică și nevăzută, juridică, diplomatică și umană. Însă cei care se fac responsabili de răpiri, tortură și sentințe ilegale în regiune nu au fost trași la răspundere până în prezent. Pe masa procurorilor moldoveni se află cel puțin 35 de dosare penale ce vizează încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană. Doar două dintre ele se află în examinare reală în instanțele de judecată, precizează Zona de Securitate care conchide că lupta pentru justiție și pentru eliberarea celor care încă se află după gratii este departe de a fi încheiată.

Anul politic 2025, niște concluzii – ale publicistului Nicolae Negru, pe Veridica.md. Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova. Autorul  scrie că aceasta asigură continuitate unor procese interne și externe pe care majoritatea guvernărilor precedente doar le-au mimat: 1) spargerea monopolului deținut de Gazprom, diversificarea surselor de energie și obținerea, în sfârșit, a independenței energetice, după peste treizeci de ani de independență politică; 2) integrarea europeană, prin România (prin construcția de poduri peste Prut, crearea spațiilor comune economice, culturale, informaționale, educaționale etc.); 3) funcționarea filtrelor de integritate în justiție; 4) ieșirea din CSI și desprinderea treptată de Rusia imperială, revanșardă, ce amenință tot mai mult existența Republicii Moldova. În opinia autorului, alegerile parlamentare din 28 septembrie pot fi considerate și o primă confruntare electorală deschisă între Europa și Rusia, pentru sufletele alegătorilor noștri, cei rămași acasă și cei plecați peste hotare. În spatele PAS a stat UE și majoritatea țărilor europene, România și Ucraina, în primul rând, iar Rusia s-a implicat indirect, prin diverse partide ce au format așa-zisul Bloc Patriotic, „Blocul Pobeda”, prin acțiuni diversioniste, atacuri cibernetice, și, direct, la cel mai înalt nivel, - Putin, Medvedev, Lavrov, Patrușev, Narîșkin, Peskov... - prin atacuri propagandistice, manipulatorii, prin demonizarea Maiei Sandu și a guvernării. Rusia a obținut cel mai mic scor de până acum – 24%, în timp ce pentru Europa au optat cea mai mare proporție de alegători – peste 75 la sută. Acesta a fost adevăratul referendum pentru integrarea europeană, scrie autorul.

Pe ce trebuie să-și țină ochii R. Moldova în 2026. Europa Liberă a discutat cu experții Armand Goșu și Arcadie Barbăroșie. În 2026, R. Moldova trebuie să rămână „99 la sută din timp” cu ochii pe Ucraina, unde situația devine tot mai îngrijorătoare, iar în plan intern – pe îmbunătățirea justiției, dacă vrea credibilitate, investiții și relansare economică, spun experții. „De la Chișinău, n-aș face altceva decât aș urmări cu mare atenție în fiecare noapte cum zboară și către ce ținte zboară rachetele și dronele pe care Rusia le trage”, spune istoricul și analistul politic de la București, Armand Goșu, specialist în probleme rusești și ale fostului spațiu sovietic. „Spre deosebire de România (...), moldovenii conștientizează faptul că viitorul lor poate depinde de felul cum se termină acest război”, a spus Goșu. În politica regională, Goșu se așteaptă la „mai rău”. Judecând după mesajele transmise de Vladimir Putin comandanților săi militari în ultimele zile din anul care se încheie, Goșu nu crede în scenariul unui „război mocnit”, „purtat la intensitate minimă”, în 2026. Dimpotrivă, el estimează că liderul rus poate încerca să mărească presiunea, înainte ca Rusia să-și epuizeze resursele, dar și înainte de alegerile americane pentru Congres din luna noiembrie, care pot slăbi pozițiile administrației Trump. Pe plan intern, R. Moldova își va continua în 2026 reformele pentru integrarea în UE în așteptarea unei decizii de începere oficială a negocierilor de aderare, blocată acum de Orban, spune Arcadie Bărbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice. El se așteaptă ca guvernul Munteanu, institut după alegerile parlamentare din 28 septembrie, să-și țină promisiunea de a aduce investitori pentru a relansa economia, dar spune că acest lucru nu se poate întâmpla fără un pas decisiv în reforma justiției.

2026 trebuie să fie despre acțiune – titrează Cotidianul. Marea noastră problemă este că așteptăm „lumina” doar din exterior, nu și din interior, scrie publicația. Așteptăm partenerii europeni să ne ofere know-how, în loc să muncim pentru schimbare. Alții încă speră că Rusia le va oferi putere, dar adevărul este incomod: situația nu se va schimba de la sine. Nici în 2026 nu se vor produce schimbări reale, pentru că noua clasă politică nu pare să se fi maturizat. Progresul observat până acum este consecința intenției de extindere a Uniunii Europene și a sprijinului matern oferit de România. Cetățenii trebuie să înțeleagă că reforma politică nu poate exista fără o schimbare culturală profundă. Este nevoie de refuzul tacit de a mai accepta viclenia „neutralității” socialiste sau mitologia poporului „moldovan” de sorginte bolșevică, folosit decenii la rând ca instrument politic. Este timpul ca noi, cetățenii acestei Republici postsovietice, create prin genocid, să ne asumăm fără echivoc identitatea noastră istorică română. 2026 trebuie să fie anul în care nu ne mai definim prin trecutul sovietic, ci prin viitorul nostru românesc, parte a familiei statelor europene.