Politica anti-NATO a fost asumată de neoimperialismul din Rusia lui Putin, susține Anatol Țăranu. Potrivit lui, invocând motivul extinderii NATO, actualul regim de la Moscova are ca scop recucerirea teritoriilor și popoarelor, la timpul său subjugate de imperiul țarist și sovietic și care s-au eliberat din jugul colonial odată cu căderea URSS.

Societatea moldovenească continuă să fie și ea tributară concepției încă sovietice despre NATO, reeditată în spațiul informațional al Republicii Moldova de către propaganda Moscovei, conchide autorul, schimbarea paradigmei mentale în raport cu Alianța Nord Atlantică constituind punctul cheie în garantarea securității naționale a statului.

„Dar astăzi doar unul din trei cetățeni moldoveni conștientizează valoarea NATO în asigurarea securității naționale. Este nevoie de un efort susținut de schimbare pozitivă a percepției NATO în societatea moldovenească, tot așa cum pledoaria reprezentanților clasei politice moldovenești împotriva NATO trebuie calificată ca un demers politic împotriva securității naționale și cârdășie cu forțele din exterior, dușmănoase intereselor țării” concluzionează Anatol Țăranu în editorialul său pentru IPN.

Europa Liberă scrie un articol cu referire la declarațiile ministrului de Externe Nicu Popescu potrivit căruia autoritățile de la Chișinău iau în calcul punerea în aplicare a principiului parității în raport cu diplomații ruși acreditați în Rep. Moldova.

Șeful diplomației moldovenești  a contrapus situația diplomaților ruși cu a celor din statele Uniunii Europene, spunând că Chișinăul cere majorarea numărului de diplomați europeni, „pentru că acest lucru ne ajută să îmbunătățim și să accelerăm procesul de aderare la UE”. În cazul Federației Ruse, oficialii de la Chișinău urmează să analizeze dacă prezența unui număr atât de mare de diplomați de la Moscova facilitează sau mai degrabă complică interacțiunile diplomatice dintre Chișinău și Moscova.

Mai multe țări din NATO și UE au cerut, în acest an, Rusiei să-și reducă personalul din ambasade.

În iunie, ministerul de Externe de la București a anunțat Moscova că reduce la mai mult de jumătate personalul diplomatic și tehnico-administrativ al Ambasadei Rusiei în România, pentru ca numărul diplomaților ruși să fie egal cu cel al diplomaților români de la Moscova. Statul român a transmis Moscovei că această decizie reflectă nivelul actual al relațiilor bilaterale, reduse drastic de România după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, se arată în articolul publicat de Europa Liberă.

Gazeta de Chișinău scrie despre informațiile false venite din partea oficialilor ruși cu referire la atacul armat de la Aeroportul Internațional Chișinău.

În cadrul unui briefing, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova,  a declarat că, dacă Chișinăul ar fi continuat să interacționeze cu această instituție a CSI, organele de drept l-ar fi identificat din timp pe atacatorul Rustam Așurov, care a ucis un polițist de frontieră și un agent de securitate aeroportuară după ce i s-a interzis intrarea pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit informației, Interpol, Europol și mecanismul interstatal de căutare în spațiul CSI nu aveau înregistrată căutarea lui Rustam Așurov întrucât la 30 iunie autoritățile din Tadjikistan erau abia în pregătirea dosarului de căutare internațională pe numele acestuia, se menționează în articol.

În reacția autorităților de la Chișinău se mai arată că Republica Moldova a rechemat ofițerul de legătură de la Biroul de Coordonare a Luptei împotriva Crimei Organizate și a altor tipuri de infracțiuni periculoase din CSI, de la Moscova în condițiile în care politica de personal necesita concentrarea la Chișinău, a specialiștilor în combaterea crimei organizate transfrontaliere, generate de riscurile războiului care se desfășoară în țara vecină, Ucraina. Ofițerul a fost retras în ianuarie 2023.

„Cât costă pavajul ce imită alternarea clapelor unui pian și „covorul din pavaj” de pe aleea pietonală „Eugen Doga”, este titlul unui articol de pe Ziarul de Gardă.

Potrivit jurnaliștilor ZDG ar fi vorba de aproape 2,1 milioane de lei. Conform Primăriei municipiului Chișinău, pentru „covor” s-au făcut investiții de 83 de mii de lei, iar pentru al doilea proiect s-au cheltuit două milioane de lei.

Întrebat de Ziarul de Gardă dacă pentru aceste proiecte au fost cheltuiți inclusiv bani din bugetul municipal, Vasile Chirilescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Chișinău, a declarat că „în ambele proiecte, contribuția este de circa 70% din partea Agenției de Cooperare Turcească și 30% Primăria Chișinău.

Schimbarea la față a pietonalei Eugen Doga din centrul capitalei, care în ultimele zile a stârnit mai multe critici în societate, este renovată fără a fi avut loc o licitație publică. ZdG a constatat că în decembrie 2022, Pretura sectorului Râșcani a organizat o procedură de achiziție pentru reabilitarea străzii, însă aceasta a fost anulată după ce au fost constatate „abateri grave de la prevederile legale”.

Anterior, Sergiu Prodan, ministrul Culturii, a solicitat primarului capitalei „să pună creativitatea pe pauză și să se concentreze pe problemele de infrastructură publică ale municipiului”. Ministrul susține că niciun proiect din tot ce se face acum în centrul capitalei nu are avizul Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI), iar „actele permisive emise de Primărie sunt ilegale”.

Russkimir contra lumii românești

Editorialistul Nicolae Negru scrie pentru Ziarul Național că din când în când, între Mitropolia Chișinăului, care se pretinde a „întregii Moldove”, supusă canonic Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, izbucnește focul unui conflict mocnind de la reactivarea ultimei, în 1992.

Considerând Republica Moldova ocină proprie (spațiul ei canonic), prin simplul fapt al ocupării Basarabiei de către Imperiul Rus, apoi URSS, clerul aparținând Bisericii Ortodoxe Ruse reacționează foarte supărat la mișcarea de trecere a unor preoți, cu „turmele” lor, la biserica neamului nostru, tratându-i pe aceștia ca trădători și dușmani. O chestiune confesională care nu trebuie să-i privească decât pe preoții și enoriașii respectivi se transformă în prilej de feudă cu reverberații geopolitice și canonice ortodoxe. În mod ciudat, asemenea treceri firești, logice și legitime sunt considerate pierderi mult mai grave pentru Mitropolia Chișinăului „și a Întregii Moldove” decât cele suferite în concurența cu bisericile reformatoare, protestante. De ce?

Fiindcă esența conflictului nu e deloc canonică, după cum se pretinde fățarnic, ci e cât se poate de politică: lumea rusă („Russki mir”), ocupantă, imperială, se opune dezintegrării sale și revenirii acasă a „lumii românești”. Deșănțata titulatură - „întregii Moldove” – spune multe celor atenți la hărțile pe care le dăruiește Putin vasalilor săi. Un rol important în stingerea acestui conflict „existențial” pentru ambele mitropolii ar putea să-l joace statul moldav, dar, din păcate, pe parcursul ultimilor treizeci de ani, el a dat dovadă de un partizanat care nu cadrează nici cu laicitatea, nici cu europenismul și democratismul afișat.