Rusia ar putea planifica proteste violente după alegerile parlamentare din Republica Moldova (Revista presei)
-
26 Septembrie 09:27

Presa de la Chișinău scrie despre revenirea lui Vladimir Plahotniuc, după ce s-a ascuns șase ani de justiția din Republica Moldova. De data aceasta, fostul oligarh nu a mai intrat discret în țară sau cu avion privat, ci în contextul a șase dosare penale pe numele său, care includ acuzații grave precum: escrocherie, spălare de bani, crearea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită și corupție. De asemenea, presa se întreabă „Cum ar arăta politica moldovenească fără bani murdari?”. Într-un comentariu pentru Veridica.md, jurnalista Paula Erizanu analizează influența finanțării obscure asupra scenei politice din Republica Moldova. Erizanu se întreabă ce partide ar mai supraviețui dacă am avea transparență reală în finanțarea campaniilor și dacă justiția ar funcționa eficient. Totodată, persistă întrebarea „De ce persoane sancționate internațional, investigate jurnalistic și conectate clar la bani ilegali mai au acces la alegeri?”.
După șase ani, Vladimir Plahotniuc a revenit în țară. Numai că nu discret, cum obișnuia să o facă, și nici cu un avion privat, comentează jurnaliștii de le RISE Moldova. E cercetat penal în șase dosare în care este acuzat de: escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari; crearea și conducerea unei organizații criminale; îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. De-a lungul anilor, Vladimir Plahotniuc a fost protagonistul unor serii de anchete jurnalistice documentate de RISE Moldova. Jurnaliștii de investigații i-au descoperit afacerile offshore, i-au arătat vilele din Elveția, Franța, România, complexul imobiliar din Spania, iahtul, avionul și i-au deconspirat schemele. Cât de extravagant trăia, ce proprietăți își permitea, ce haine îmbrăca, pe cine finanța, cât îl costau mobila, mașinile, prietenii și petrecerile – toate acestea conturează un personaj care și-a luat o țară pe persoană fizică.
Cum ar arăta politica moldovenească fără bani murdari? – o întrebare pusă de Paula Erizanu, într-un comentariu pentru Veridica.md. Cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, autoarea se întreabă: Ce partide politice ar rezista? Am mai avea atâtea partide pro-ruse și pseudo-europene, dacă am avea cu adevărat transparență financiară? Sau am avea mai multe partide cu adevărat pro-europene care să acceadă în Parlament? Poate că acesta va fi cu adevărat testul rezultatelor reformelor în justiție și a capacității organelor de execuție. Autoritățile au confiscat echivalentul a cinci milioane de euro până acum din rețeaua lui Ilan Șor în Moldova. Se glumește online că astfel Șor întoarce miliardul furat. Însă schema funcționează în continuare, adaptându-se, deși e încetinită de percheziții și blocarea conturilor. Odată cu glumițe, apare și întrebarea: de ce acești oameni sancționați internațional, vizați în investigații jurnalistice, clar conectați la fluxuri ilegale de bani, sunt lăsați să participe în alegeri? Fără acești bani, ei nu ar putea lua teren în politică. Modele de finanțare a partidelor politice reflectă și opțiunile noastre geopolitice pe 28 septembrie. Banii murdari vin astăzi, în mare parte, din Rusia și de la oligarhii locali care s-au asociat cu Kremlinul. Din UE, în schimb, vin bani care sunt investiți, în cea mai mare parte, în construcția drumurilor, reparația școlilor, grădinițelor, vestita reformă a justiției ș.a.m.d. Votând pentru opțiunea europeană cu șanse de accedere în Parlament, votăm și pentru un viitor în care să avem mai puține partide care vor doar să ne manipuleze, ca să scape de închisoare pentru fărădelegile comise, și să avem mai multe partide care să vrea cu adevărat să ne reprezinte, scrie autoarea.
Campania electorală se apropie de final, dar nu am auzit răspunsuri la majoritatea întrebărilor arzătoare pe care le avem față de politicieni. Analistul Valeriu Pașa, președinte WatchDog are câteva întrebări pe care i le adresează public primarului Ion Ceban. Acesta afirmă că se afla pe 24 februarie 2022 la Moscova în drum spre o vacanță în Thailanda. Interesul față de această ”deplasare” vine din faptul că Ceban se afla în capitala Rusiei tocmai când armata cotropitoare a invadat Ucraina. Autorul întreabă : De ce a ascuns această vizită?
Rusia ar putea planifica proteste violente după alegerile parlamentare din R. Moldova. Ziarul de Gardă reține atenționările Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Rusia a folosit politicieni moldoveni legați de Kremlin și alți actori pentru a stabili condițiile necesare pentru a genera proteste post-electorale, indiferent de rezultatul alegerilor. Se pare că ofițerii de informații ruși i-au instruit pe moldoveni cu privire la modul de a organiza provocări și de a transforma protestele în violente. Kremlinul ar putea intenționa să genereze proteste violente pentru a încerca să o înlăture de la putere pe președinta R. Moldova, Maia Sandu. Rușii ar putea încerca să genereze o imagine în oglindă, inițiată de Kremlin, a protestelor pro-europene spontane din 2014 de la Euromaidan, în Ucraina, care l-au înlăturat pe președintele ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici din funcție. ISW face această evaluare ca un avertisment cu privire la un posibil eveniment cu impact ridicat și probabilitate nedeterminată. Kremlinul ar putea să nu urmeze această cale de acțiune, sau ar putea încerca să o urmeze și să eșueze. Kremlinul încearcă să dea vina preventivă pe autoritățile moldovene pentru măsurile active pe care Rusia însăși intenționează probabil să le ia.
Și Expertul Sorin Ioniță atrage atenția că R. Moldova e terenul de testare al Rusiei privind modalitățile de influențare a politicii UE / Kremlinul desfășoară un “bombardament-covor” informațional, similar ca intensitate cu rafalele de drone în războiul propriu-zis, titrează Cotidianul. Campania electorală din Republica Moldova se desfășoară într-un context atipic, în care războiul informațional și interferențele externe joacă un rol central, potrivit directorului Expert Forum, Sorin Ioniță, într-un interviu acordat RFI. Moldova. Expertul subliniază că Republica Moldova, ca stat de primă linie, este supusă unei amenințări „cinetice”: există riscul ca actorii externi să încerce destabilizarea guvernului prin rețele de cumpărare a voturilor, acțiuni publice orchestrate și agitare în stradă. Pe de altă parte, Moldova este cunoscută ca un teritoriu în care Rusia își testează tehnologiile prin care vrea ulterior să atace Uniunea Europeană.