Liderii PSD nu se grăbesc să anunțe pe cine vor susține dintre cei doi candidați: pe Georgescu sau Lasconi. Dacă se vor abține să dea vreo recomandare simpatizanților săi, aceasta se va interpreta ca un sprijin tacit pentru primul candidat și o complicitate de facto cu „suveraniștii”. Prin urmare, lupta continuă, nu ne demobilizăm, participăm activ la runda finală a alegerilor prezidențiale din 8 decembrie. Va conta fiecare vot subliniază Nicolae Negru.

Zarul național mai scrie și despre o nouă declarație scandaloasă a ideologului lui Vladimir Putin: „(R.)Moldova va face parte curând din România, dar România va face parte din Rusia”. Ministerul român de Externe a reacționat.

Vitalie Călugăreanu scrie  într-un editorial din DW că analiștii politici, jurnaliștii și alți reprezentanți ai societății civile cer autorităților moldovene să extragă lecții din fenomenul electoral românesc, pentru a securiza votul pro-UE în perspectiva alegerilor parlamentare decisive din 2025 din Republica Moldova. Ieșiți din bulă, responsabilizați online-ul și pregătiți instituțiile statului de interferențe externe cu impact decisiv asupra procesului electoral din 2025 - menționează analiștii politici de la Chișinău în mesajele lor către autorități. 

În pofida semnalelor de alarmă trase de jurnaliștii moldoveni după primul tur al alegerilor prezidențiale din România, despre impactul electoral malefic al unor rețele de socializare folosite de Rusia împotriva României, autoritățile moldovene nu intenționează să interzică nicio rețea de socializare, ci doar să intervină, posibil, cu unele reglementări. Dar nu se știe când.

Rusia a abandonat Transnistria pentru a lăsa cartoful fierbinte la Republica Moldova, constată Iulian Chifu într-un articol în deschide.md. Potrivit analistului politic, Republica Moldova este în cea mai dificilă situație, pe punctul de a atinge un scenariu negativ care ar reprezenta pentru ea o furtună perfectă: Gazprom și Federația Rusă vor tăia gazul prin Ucraina și nu vor aduce altul pe canale alternative. Desigur, scenariul se poate schimba în ultimul moment, până în noaptea de 31 decembrie, după ce Moscova va exercita maximum de presiune asupra Chișinăului pentru a renunța la auditul efectuat anul trecut pe datorii și să plătească sume extrem de mari și nedatorate real către Gazprom. Rezultatul ar fi aruncarea regiunii separatiste nistrene, cu toate problemele demografice, economice și autonomia/proto-statalitatea de facto, în brațele Chișinăului, care și așa are probleme cu echilibrele proprii, în afara prețurilor la gaze și energie electrică pe care le așteaptă să crescă suficient cât să pericliteze echilibrele financiare.

Anticorupție atrage atenția asupra discrepanțelor salariale în Republica Moldova: IT-ul în top, educația rămâne printre cele mai slab plătite.

Cele mai mari salarii în cel de-al treilea trimestru al anului curent au fost înregistrate în sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde angajații au primit peste 34.000 de lei lunar. Pe pozițiile următoare s-au clasat domeniul financiar și cel al asigurărilor (26.000 de lei) și producția și furnizarea de energie (21.000 de lei), conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 14.116,8 lei, în creștere cu 14,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au regăsit în activitățile de cazare și alimentație publică. Agricultura și silvicultura, precum și domeniul artei și recreerii au completat lista sectoarelor cel mai slab plătite, cu salarii care depășesc cu puțin 9.500 de lei.