România și Ucraina vor ajută Republica Moldova în cazul în care Rusia va decide întreruperea livrărilor de gaze pentru sezonul rece (Revista presei)

  • 28 Septembrie 10:11
România și Ucraina vor ajută Republica Moldova în cazul în care Rusia va decide întreruperea livrărilor de gaze pentru sezonul rece (Revista presei)

Șantajul Gazpromului asupra Chișinăului, dejucat parțial de la București și Kiev: G4Media scrie despre scenariul ajutorului energetic româno-ucrainean în prag de sezon rece. România și Ucraina vor ajută Republica Moldova în cazul în care Rusia va decide întreruperea livrărilor de gaze pentru sezonul rece în scopul destabilizării situației interne din Republica Moldova, după ce Rusia rămâne cu tot mai puține pârghii de manevră la Chișinău. Consilierul președintelui Ucrainei, Mihail Podoleak, a declarat luni seara, în cadrul unei emisiuni televizate de Pro TV Chișinău, că Ucraina va livra mai multă energie electrică în cazul stopării livrărilor de energie electrică de la centrala termo-electrică de la Cuciurgan din regiunea separatistă Transnistria care funcționează cu gaze rusești. Pe de altă parte, România a trimis în Moldova primele cisterne de păcură pentru suplinirea rezervei de stat.

Liderii de la Chișinău s-au aflat în repetate rânduri în săptămânile trecute la București pentru a-și asigura, într-un scenariu negativ cu Gazprom, livrări de gaze din România.

Portalul Zona de Securitate reține declarația șefului SIS, despre un eventual flux de cetățeni din stânga Nistrului care ar fugi din calea „mobilizării”. În contextul mobilizării anunțate de Federația Rusă, Seriviciul de Informații și Securitate de la Chișinău este cu ochii și pe regiunea transnistreană. Șeful SIS, Alexandru Musteață a declarat în cadrul unei mese rotunde pe tema consolidării rezilienței R. Moldova, privind elaborarea unei noi Strategii Naționale de Securitate, că pentru instituția pe care o reprezintă „problema transnistreană este unul dintre riscurile la care atrage atenția, iar instituția, colectează și analizează datele. Referindu-se la fluxul de cetățeni din partea stângă a Nistrului, în contextul unui eventual ordin al pretinsului lider de la Tiraspol privind mobilizarea oamenilor de acolo de partea Federației Ruse, Musteață a declarat că instituția pe care o conduce „are metodologia necesară și capacitatea de a obține date. Cine vine, cine sunt persoanele respective, au anumite atribuții la așa-numitele organe ale securității din cealaltă parte a Nistrului. Și, eventual, dacă sunt persoane care se află în vizor, atunci poliția este instituția abilitată să intervină”. În cadrul aceluiași eveniment, unde s-a pus în discuție elementele ce se vor regăsi în noua strategie de securitate a Republicii Moldova, generalul Ion Coropceanu a punctat două mari vulnerabilități venite din partea transnistreană. „Prima componentă este forțele militare ale Federației Ruse staționate ilegal. Cea de-a doua componentă sunt forțele paramilitare ale pretinsei armate transnistrene. Împreună reprezintă un risc. Ambele structuri au un singur punct de comandă, dacă le privim ca risc și amenințare în adresa securității Republicii Moldova”, a conchis generalul Coropceanu. În context, Ion Coropceanu a dat de înțeles că actual potențial al Armatei Naționale ar putea face față unor amenințări din componenta actuală, nu și din perspectiva mobilizării.

Cum fug oamenii de mobilizarea parțială din Rusia. Moldova.org face o analiză a situației și a evenimentelor de acolo. La câteva ore distanță de la anunțarea mobilizării, oamenii au început să primească citații prin care erau chemați să se prezinte la centrele de recrutare sau comisariatele militare din apropiere. Asta, i-a făcut și pe mai mulți ruși să vrea să părăsească Federația Rusă. Unii și-au cumpărat ultimele bilete de avion, prețul cărora a crescut de cel puțin zece ori. În doar câteva zile, peste 260 de mii de bărbați au părăsit Federația Rusă. Asta în timp ce sursele apropiate Kremlinului, citate de jurnaliștii de la Meduza, susțin că cei pasibili mobilizării nu vor mai putea părăsi țara după încheierea așa-zisului „referendum pentru anexarea la Rusia” și anunțarea rezultatelor, care ar urma să se facă la 28 septembrie. La 22 septembrie, la granița cu Georgia s-au format cozi de automobile de până la 36 km. Timpul de așteptare pentru cele peste 3000 de automobile fiind de 48-72 de ore. Ulterior, unii ruși au decis să treacă frontiera pe jos. Asta a scurtat coada la 20 km. În acest sens, Rusia a anunțat marți, 27 septembrie, că un birou mobil de înregistrare și înrolare militară va fi instalat în curând la punctul de trecere al frontierei cu Georgia, cât și la hotarul cu Kazahstan, fără a specifica ziua exactă. Între timp, în peste 35 de orașe din Federația Rusă au avut loc acțiuni de protest împotriva mobilizării. Aproape 60 de comisariate militare au fost atacate cu diferite obiecte sau chiar incendiate. Luni, 26 septembrie, un comandant militar rus a fost împușcat la biroul de înrolare militară.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Confluențe Românești cu Radio România Internațional
Meteo Chișinău
4,4
Cer acoperit de nori
Umiditate:99 %
Vint:2,06 m/s
Thu
5
Fri
7
Sat
8
Sun
9
Mon
13
Arhivă Radio Chișinău