"După ce a ales un președinte de 39 de ani și a uimit lumea, acum Franța are obligația de a merge mai repede și mai puternic. Asumarea leadershipului este destinul francez", a subliniat președintele Macron fără a preciza însă clar principalele direcții pe care le urmărește în politica europeană. "Emmanuel Macron își apără politica și stilul", titrează Le Figaro, care reia ideea subliniată de președintele Franței în domeniul politicilor economice interne, anume că rezultatele măsurilor de reducere a șomajului vor avea nevoie de încă doi ani pentru a-și face văzute clar efectele.

Înregistrat la doar câteva zile după summitul climatic One Planet din 12 decembrie, interviul i-a oferit președintelui francez ocazia de a-și exprima dezaprobarea față de decizia liderului american, Donald Trump, de a retrage țara sa din acordul de la Paris pe teme de mediu, mai arată le Figaro. În domeniul combaterii islamismului radical, Emmanuel Macron a reiterat angajamentul Franței în combaterea grupării ISIS în Siria și Irak, amintește France24 și reia previziunile șefului de la Palatul Élysée conform căruia organizația Statul Islamic va fi înfrântă definitiv în Siria până în februarie. Președintele francez lansează un apel guvernului sirian și opoziției să participe la noi discuții de pace anul viitor și subliniază că prioritatea Parisului, ca membru al coaliției conduse de Statele Unite, este "exterminarea grupului jihadist", mai degrabă decât îndepărtarea lui Bashar al-Assad de la putere, mai arată France24.

"Discuția dintre Macron și Delahousse i-a enervat pe jurnaliști", opinează La Libre Belgique făcând referire la interviu și comentează că "deși evantaiul temelor evocate a fost larg (Siria, codul muncii, politica de mediu...) fondul nu a prea reținut atenția telespectatorilor. Forma, dimpotrivă, este obiect de batjocură. Departe de a fi informative, după părerea unora, întrebările păreau puțin pertinente, în opinia multor politicieni și cetățeni francezi". Rămânând în domeniul politicii europene, presa internațională continuă să urmărească eforturile de formare a unui guvern de coaliție în Germania. SPD este de acord să discute cu formațiunea CDU a cancelarului Angela Merkel, scrie The Independent amintind că inițial, social democrații anunțaseră că intră în opoziție după ce au înregistrat un rezultat dezastruos la alegerile legislative din septembrie. Bloomberg comentează că Angela Merkel a reușit să convingă SPD să vină la masa negocierilor motivând că Germania are nevoie de un guvern stabil pentru a întări Europa într-o lume confruntată cu numeroase riscuri.

În Rusia a început ieri campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2018, scrie Rossiiskaya Gazeta și precizează că data scrutinului a fost fixată pe 18 martie 2018. Termenul limită pentru transmiterea documentelor și semnăturilor necesare pentru înscrierea candidaților este 31 ianuarie, anunța TASS. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, și-au anunțat deja intenția de a candida 23 de persoane. Președintele în funcție, Vladimir Putin, va candida din postura de independent pentru cel de al patrulea mandat. El a fost ales în 2012 din partea partidului Rusia Unită, care a anunțat că îl va susține pe Putin în orice fel și va ajuta la strângerea celor 300.000 de semnături necesare, amintește TASS.

Europa Liberă comentează - cităm - că "nivelul de sprijin și de control asupra pârghiilor de putere de care se bucură președintele în funcție îi asigură practic o nouă victorie. Popularitatea sa a crescut după ocuparea și preluarea Peninsulei Crimeea, pe care majoritatea țărilor o consideră ilegală, dar care este celebrată la Moscova ca o reunificare a Crimeii cu Rusia". Din perspectivă americană, Rusia dar și China ar urma să fie incluse în noua strategie națională pentru securitate drept "state competitoare care vor să realinieze puterile globale în interesul lor", scrie The Washington Post. Un responsabil american care a avut acces la documentul pe care urmează să îl prezinte președintele Trump arată că "atât China cât și Rusia încearcă să schimbe statu quo-ul de o manieră care provoacă interesele americane". Responsabilul citat vorbește despre expansiunea militară chineză și construcția de insule în Marea Chinei de Sud dar și de anexarea Crimeii de către Rusia în 2014.

The Wall Street Journal notează că documentul numește China "o putere revizionistă care încearcă să submineze securitatea și prosperitatea Statelor Unite". Iar Rusia este descrisă drept "un rival periculos care încearcă să își restaureze statutul de mare putere și să stabilească sfere de influență divizând SUA de aliați și utilizând presa de stat și elemente informatice pentru a submina democrațiile vestice". Criticată în noua strategie americană, China este una dintre țările cu care Marea Britanie speră să semneze un acord de liber schimb după că părăsește Uniunea Europeană, comentează Voice of America. Atât Londra cât și Beijingul au ținut să arate că retragerea Marii Britanii din bloc nu va afecta relațiile bilaterale.

The New York Times opinează că vizita făcută de secretarul britanic de finanțe în China arată că Londra "încearcă să se reinventeze ca un actor comercial global după părăsirea Uniunii în 2019".