„Noi nu avem altă soluție decât de a reforma întregul sistem de pensii. Și aici mă refer în primul rând la reducerea muncii informale”, spune într-un interviu pentru Ziarul de Gardă ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu.

Primele vagoane marfare, încărcate cu sare, au fost transportate pe tronsonul de cale ferată Basarabeasca-Berezino, care leagă Ucraina de România, prin R. Moldova, ocolind Transnistria, informează Europa Liberă. Acest lucru a fost posibil după ce, pe 25 martie, a fost deschis un punct de control comun al autorităților de frontieră și vamale din cele două țări. Linia a fost reconstruită vara trecută, după ce a stat abandonată 25 de ani, dar, deocamdată, nu prea este folosită, deoarece exportatorii și destinatarii mărfurilor nu cunosc acest traseu, scrie Europa Liberă.

Ucraina poate oferi orice ajutor dacă este rugată de R. Moldova, spune ambasadorul Marko Șevcenko, într-un interviu pentru Deschide.md. „În cazul în care separatiștii transnistreni sau trupele ruse staționate ilegal în regiune încep acțiuni ofensive, Ucraina poate oferi ajutor R. Moldova, dacă autoritățile de la Chișinău îl vor cere. Declarația a fost făcută de ambasadorul Ucrainei în R. Moldova, Marko Șevcenko, în cadrul unui interviu oferit în exclusivitate pentru Deschide.MD. Diplomatul a ținut, însă, să explice că militarii ucraineni nu pot interveni pe teritoriul unui stat străin fără a fi respectată o anumită procedură. El a subliniat că „Ucraina respectă integritatea teritorială a R. Moldova și nu va face nimic împotriva ei. Oficialii de la Kiev au spus în repetate rânduri că, în caz de necesitate, Ucraina poate oferi orice ajutor dacă este rugată de Guvernul R. Moldova. Eu nu vorbesc despre intervenție, eu vorbesc că, dacă Guvernul R. Moldova ar considera că Ucraina poate oferi vreun ajutor, Ucraina îl va oferi. Noi nu știm de ce fel de ajutor va fi nevoie. Guvernele vor negocia, prim-ministrul sau doamna președinte va suna la omologul ei din Ucraina, vor discuta și vor stabili” a declarat Șevcenko.

Într-un comentariu pentru IPN, analistul Anatol Țăranu scrie că „Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a multiplicat provocările la adresa Republicii Moldova, dar îi oferă și oportunități nebănuite. Profitând de angajarea copleșitoare a Rusiei în Ucraina, Republica Moldova obține, cu toate riscurile inerente, o pauză de oportunitate de a se detașa nu numai simbolic, dar și faptic de lumea rusă. Primul pas l-ar constitui declarația oficială a Chișinăului despre declinarea calității de membru CSI, pe motiv de revendicare de către Rusia a acestui spațiu aparținând așa-numitei lumi ruse. Acest demers politic trebuie să fie susținut de o complementară declarație a Parlamentului despre asumarea calității de cel de al doilea stat românesc pentru Republica Moldova. Următorul pas neîntârziat ar fi semnarea Tratatului de prietenie și frățietate între Republica Moldova și România, adus până la constituirea unei Uniuni statale românești cu obiectivul accelerării procesului de integrare europeană a Moldovei la Est de Prut și a restabilirii unității naționale românești.  Doar un proiect de țară de o asemenea anvergură ar fi capabil să detașeze definitiv spațiul românesc la est de Prut de lumea rusă, consideră autorul. Concomitent ar contribui la depășirea poziției echivoce pe care a avut-o ani de zile România față de Republica Moldova în planul restabilirii unității naționale românești, să determine Bucureștiul și Chișinăul la acțiuni diplomatice energice și coordonate de afirmare în plan internațional a acestui deziderat, depășind pe această cale ultima nedreptate istorică neînlăturată și provocată încă de pactul sovieto-nazist din 23 august 1939. E momentul pe care românii de pe ambele maluri ale Prutului nu trebuie să-l rateze și care poate să devină soluția cea mai bună pentru a salva definitiv spațiul românesc in corpore de blestemul pericolului cotropitor din partea imperialismului rus”, conchide analistul politic Anatol Țăranu.