Implementarea Concepției privind sistemul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anii 2008 – 2015, elaborată și promovată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în comun cu asociațiile de producători și alte organizații ale societății civile, a permis modelarea unui sistem unic de subvenționare a producătorilor agricoli, se menționează în studiul „Subvenționarea agriculturii în RM – reforme și eșecuri”, lansat vineri, 22 iulie, de IDIS Viitorul, transmite IPN.

Autorii studiului, Viorel Chivriga și Diana Enachi, au menționat și alte rezultate legate de traducerea în fapt a Concepției, printre care stabilirea direcțiilor prioritare și sectoarelor în ramura agricolă care beneficiază de susținere financiară din partea statului, determinarea criteriilor obligatorii la stabilirea condițiilor de eligibilitate pentru beneficiarii de subvenții. O reușită este și crearea sistemului instituțional pentru gestionarea resurselor financiare destinate subvenționării.

Însă, potrivit lui Viorel Chivriga, în această perioadă, spre regret, au fost acordate subvenții numai pentru măsurile din direcția prioritară – „Modernizarea sectorului agrar”, și anume pentru crearea unităților de procesare a producției agricole, dotare cu tehnică și utilaj agricol, crearea infrastructurii de colectare a produselor agricole, înființarea plantațiilor multianuale. Pe cea de-a doua  direcție prioritară – „Activități agricole performante în sectorul vegetal ” nu au fost oferite subvenții.

Dintre măsurile de subvenționare care, în opinia autorilor studiului, s-au soldat cu rezultate mai bune a fost evidențiată subvenționarea investițiilor pentru producerea legumelor și fructelor pe teren protejat. „În 2015 au fost înființate141 de sere, 21 de solarii, 7 tuneluri. În 2014 numărul acestora a fost și mai mare. În orice caz, rar găsești localitate în care să nu existe sere, tuneluri și solarii”, a subliniat expertul.

Studiul evidențiază și o serie probleme care continuă să marcheze  subvenționarea în agricultură: datoriile la subvenții, diferența mare între sumele acceptate pentru subvenționare și cele real achitate, mărimea subvențiilor, net inferioară celei acordate în UE. Accesul gospodăriilor țărănești la subvenționare rămâne o doleanță.

Președintele Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc, a spus că guvernul ar trebui să analizeze posibilitatea introducerii plăților directe din 2017, și nu din 2020. „Doar atunci când vor beneficia de suport din parte statului și cei miciб vom putea vorbi de o subvenționare în masă a agriculturii”, a apreciat Cosarciuc.

Participanții la discuție au mai subliniat că proiectul Legii subvenționării este un document necesar, dar se cere a fi consultat cu toate părțile interesate înainte de a fi aprobat.

Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru 2016 este  în sumă de 900 mln lei, dintre care 387,6 mii lei din contul Programului de suport buget ENPARD al Comisiei Europene.