Pe 11 februarie, Guvernele României și R. Moldova se reunesc pentru prima dată la Chișinău. Printre acorduri semnate, reducerea tarifelor de roaming, un nou pod peste Prut și ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Pe 3 martie, la o săptămână de la invazia rusă în Ucraina, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Un gest similar a fost făcut și de premierul georgian Irakli Garibașvili, care a semnat cererea de aderare a țării sale UE în aceeași zi. 

Demersul Chișinăului s-a bucurat de un puternic sprijin din partea României, care a pledat cauza Republicii Moldova în marile cancelarii europene și la Bruxelles.Astfel, pe 10 martie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc la Palatul Versailles pentru un summit găzduit de președintele francez Emmanuel Macron.

Șefii de stat sau de guvern din UE au recunoscut “calea europeană” a Ucrainei și cer Comisiei Europene să prezinte avize privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei.

Pe 5 aprilie, miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței au co-prezidat la Berlin prima conferință internațională de sprijin pentru Republica Moldova. Cu acea ocazie, Platforma de sprijin pentru R. Moldova, lansată de Germania, Franța și România, a strâns donații de 695 de milioane de euro pentru această țară.

Pe 18 mai, Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs istoric în plenul Parlamentului European, fiind pentru prima dată când un șef al statului moldovean se adresează eurodeputaților, unde a pledat pentru acordarea statutului de țară candidată la aderarea la UE și ancorarea Republicii Moldova în marea familie europeană din care valoric face parte și definind o astfel de decizie ca fiind “luminița de la capătul tunelului”.

Ca urmare, pe 17 iunie Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

23-24 iunie: “De 27 de ori da!”. Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

În zilele de 29 și 30 iunie, jiderii celor 30 de state membre ale NATO, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington. La  solicitarea “majoră” a României, NATO și-a asumat să intensifice sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența.

Pe 14 septembrie, Ursula von der Leyen a susținut, de la pupitrul democrației europene, cel de-al treilea său discurs privind starea Uniunii Europen, în care a exprimat susținerea pentru comunitatea politică europeană și viitorul european al R. Moldova, Georgiei și Ucrainei.

Pe 6 octombrie, la Praga, în prezența a 44 de lideri de stat din Europa, a luat naștere de facto Comunitatea Politică Europeană. La eveniment a fost prezentă și Maia Sandu. Următorul summit la avea loc în primăvara lui 2023, la Chișinău, în Republica Moldova.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München. Republica Moldova a participat în premieră la o astfel de reuniune.