Blocul Alternativa: între suspiciuni de „cal troian” al Moscovei și mișcare politică pro-europeană, este titlul unei analize de pe Veridica, semnate de jurnalistul Mădălin Necșuțu. Autorul scrie că lansarea Blocului Alternativa în campania electorală a avut loc pe 29 august, în fața Parlamentului Republicii Moldova, fără prea mult fast și convingere, dar cu discursuri clasice și mesaje țintite legate de bunăstare. Cu toate că la nivel declarativ se prezintă o construcție politică pro-europeană, liderul informal al alianței și președintele MAN, Ion Ceban, nu a pronunțat niciodată în discursul său de lansare a blocului cuvântul „Uniunea Europeană”, o tactică care de altfel în ultimele luni s-a regăsit și în discursul celorlalți lideri ai Blocului Alternativa la întâlnirile cu alegătorii din teritoriu, observă autorul. Blocul Electoral „Alternativa” reunește liderii a 4 partide: Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo, contracandidatul Maiei Sandu la ultimele alegeri prezidențiale din octombrie 2024. Întrucât toți liderii ai acestui bloc politic au avut, într-o formă sau alta, un trecut asociat cu Partidul Comuniștilor sau cu forțe oligarhice anti-europene, Veridica a radiografiat succint în analiză biografiile celor patru lideri ai Blocului Alternativa și a prezentat principalele momente din carierele lor politice.

Și Europa Liberă scrie despre Ion Ceban, cu referire la viza specială pe care a primit-o primarul Chișinăului de la italieni. Ministerul de Externe al României spune că Ion Ceban rămâne în continuare interzis în spațiul Schengen și explică faptul că viza oferită lui Ceban este una „cu titlu excepțional”, care permite „o singură intrare” și e valabilă doar pentru Italia și „doar până la 3 septembrie”. Amintim că Ion Ceban, care este în prezent și candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie și unul din liderii blocului Alternativa, a anunțat pe 31 august că se află la Roma, printr-un clip video publicat pe rețele, unde a spus că are o agendă încărcată și că va reveni cu informații suplimentare. Cu clădirea Colosseumului roman în spate, el a mai spus că primăria Chișinăului continuă să aibă contacte externe - în ceea ce pare să fi fost o aluzie la avertismentul primarului din Iași că își va „desfrăți” orașul de capitala Republicii Moldova, din cauza tensiunilor lui Ceban cu Bucureștiul.

Patriarhia Moscovei și exponenții săi locali au devenit actori influenți pe scena politică din Republica Moldova, constată expertul Mihai Isac într-un editorial pentru Deschide.md, comentând lansarea Blocului Electoral „Patriotic” la porțile Mănăstirii Căpriana, unul dintre cele mai vechi așezăminte ortodoxe din spațiul moldovenesc. „Kremlinul a înțeles că biserica reprezintă pentru mulți cetățeni instituția cea mai de încredere și vectorul cultural cel mai eficient de transmis mesaje”, scrie autorul. Astfel, a cultivat o relație simbiotică cu anumiți ierarhi și preoți moldoveni, folosindu-i ca portavoce ale propagandei anti-occidentale și pro-ruse în Republica Moldova. Un raport recent al societății civile demonstrează că Biserica Ortodoxă din Moldova, afiliată Patriarhiei Moscovei, a fost utilizată activ de Kremlin pentru a influența rezultatele alegerilor. De asemenea, în preajma alegerilor, episcopul Marchel și alți clerici conservatori au vehiculat falsuri precum că „Biserica Ortodoxă ar fi persecutată de Maia Sandu și guvernarea PAS”, cu scopul de a semăna frica în rândul credincioșilor. În context, Mihai Isac atenționează că „această narațiune alarmistă, nefondată în realitate, dat fiind că niciun drept al Bisericii pro-ruse nu a fost încălcat de stat, urmărește să prezinte guvernarea pro-UE drept „dușman al credinței”, consolidând astfel sprijinul electoral pentru formațiunile politice proruse”.

Deși figurează drept unul dintre liderii Blocului Electoral Patriotic, fostul președinte Vladimir Voronin pare să transmită mesaje contradictorii colegilor săi de alianță, constată experții de la comunitatea Watchdog pe care îi citează Cotidianul.md. Valeriu Pașa consideră că atitudinea și replicile publice ale liderului comunist sugerează mai degrabă o distanțare decât o formă de susținere, iar Vladimir Voronin este ținut mai degrabă „cu forța” în Blocul Patriotic. Pe lângă declarațiile anterioare cu privire la cei 860 de mii de dolari din „kuliok”, despre care Voronin a zis că au fost luați de Igor Dodon de la oligarhul Vladimir Plahotniuc, o situație de dojană s-a văzut și la lansarea oficială a campaniei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, când Voronin și-a admonestat colegii chiar pe scenă, arătându-se nemulțumit că liderii blocului – Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev – au ales să vorbească pe rând. La rândul său, Andrei Curăraru a punctat că figura fostului președinte și lider al comuniștilor e mai mult simbolică și că nu ar avea o importanță semnificativă.

Republica Moldova ar fi aruncată în haos, dacă forțele proruse ar ajunge la putere, moldovenii având de ales între o lume liberă și una în care domină frica, spune la RFI eurodeputatul român Eugen Tomac. Oficialul consideră că populația Republicii Moldova este supusă unui val de dezinformare și propagandă, în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, subliniind că „avem o realitate cât se poate de clară, o mobilizare destul de agresivă, cu instrumente de propagandă și din păcate, în continuare, tentative uriașe de corupere a votului”. De asemenea, eurodeputatul a mai spus la RFI că „un eventual scenariu în care forțele proeuropene din Republica Moldova nu ar câștiga alegerile ar însemna un haos și o destabilizare extrem de riscante, pentru că Rusia nu are nici un fel de limite în a folosi toate mijloacele pe care le are la dispoziție, pentru a destabiliza și mai mult regiunea”.

Republica Moldova traversează una dintre cele mai complexe perioade din istoria sa recentă, susține istoricul Anatol Țăranu într-un articol de opinie pentru IPN. „În pragul alegerilor decisive din toamnă, societatea moldovenească a devenit ținta unui război hibrid agresiv orchestrat de Kremlin, care combină manipularea informațională cu presiunile economice și politice pentru a submina parcursul european al statului”, atenționează autorul, subliniind că ceea ce vedem astăzi în spațiul public moldovenesc nu este doar o campanie electorală obișnuită, ci un asalt coordonat asupra democrației liberale. Vulnerabilitatea societății moldovenești în fața acestei ofensive nu este întâmplătoare. Deceniile de tranziție compromisă, deficiențele educației civice și deturnarea memoriei sociale au creat un teren fertil pentru manipulare. Rusia exploatează aceste fragilități structurale prin intermediul unei rețele complexe de actori politici, formatori de opinie și platforme media, toți ei fiind direct implicați în subminarea eforturilor pro-europene, atenționează Anatol Țăranu.