Portalul Mold street atrage atenția asupra crizei din sistemul de justiție, titrând: „Judecătoria Chișinău, sediul Centru a rămas fără circa 40% din magistrați”. Sursa citată notează că situația s-a creat și din cauza că unor magistrați nu le-a fost prelungit mandatul, iar instanța se confruntă și cu un deficit acut de grefieri. La nivel național, notează același portal, deficitul de judecători este de 17%. La Curtea Supremă de Justiție indicele deficitului de magistrați este de 33%, iar la judecătoria Chișinău, sediul Ciocana - circa 48%.

Experții Iulian Groza (IPRE, Chișinău) și Sorin Ioniță (Expert Forum, București) au analizat la Europa Liberă drumul Rep. Moldova către UE, în contextul ultimelor evenimente regionale și a cererilor de aderare depuse de cele trei state din Parteneriatul Estic. Ioniță afirmă că procesul ar putea dura câțiva ani, dar că „uitându-ne așa la peisaj, eu în continuare cred că Moldova are mai mari șanse decât Ucraina, dacă trece acest hop inițial, pentru că acum PR-ul, sigur, și luminile rampei sunt pe Ucraina, pe bună dreptate, dar dacă intră amândouă, eu cred că Moldova poate sfârși procesul înainte Ucrainei”. Expertul subliniază încă că rămâne marea problemă a teritoriilor ocupate. Uniunea Europeană trebuie să știe unde i se termină teritoriul. Iulian Groza a sugerat că UE nu va proceda la scurtături în raport cu Rep. Moldova, deoarece etapele din Tratatul UE sunt foarte bine prescrise. „La momentul de față, eu cred că ceea ce contează foarte mult este să construim acea unanimitate la nivelul statelor membre ale UE de a ne oferi o perspectivă europeană (...)”, a menționat Groza.

Cu referire la problema teritoriului ocupat al Rep. Moldova în contextul procesului de integrare, europarlamentarul român Victor Negrescu, a declarat, într-un interviu acordat tvrmoldova.md, că Rep. Moldova nu este într-o situație inedită pentru UE, aducând exemplul Ciprului care a aderat la UE în ciuda faptului că există Ciprul de Nord. „Deci, UE are experiența necesară pentru a gestiona astfel de situații. Ce este foarte clar, este că Executivul de la Chișinău trebuie să trateze acest subiect foarte clar, trebuie să aibă un plan de acțiuni foarte bine definit în ceea ce înseamnă relațiile cu zona transnistreană”, susține Victor Negrescu. Europarlamentarul consideră că problema transnistreană nu poate fi „o frână în acest demers îmbrățișat și asumat de majoritatea cetățenilor din Rep. Moldova.”

Miriam Kosmehl, expertă în problemele Europei de Est, explică în publicația germană „Tagesspiegel” ce înseamnă războiul Rusiei împotriva Ucrainei pentru România și riveranii Mării Negre. Experta notează că statele riverane Moldova și Georgia sunt considerate ținte pentru o posibilă expansiune ulterioară a Rusiei. Dacă Rusia este capabilă să țină capul de pod până în Crimeea și chiar mai departe, dacă este necesar, acest lucru reprezintă, desigur, o amenințare de securitate intensificată pentru Rep. Moldova. „Odesa cred că este bine apărată, ucrainenii s-au pregătit aici. Poate rușii spun că vor acosta mai târziu în Odesa, nu știu. Dar sunt foarte atentă la Moldova și Transnistria și pot să-mi imaginez că rușii au Moldova în meniu și și-ar dori să ia Moldova pentru a-și extinde controlul asupra coastei Mării Negre”, apreciază experta Miriam Kosmehl, citată de hotnews.ro cu referire la articolul din „Tagesspiegel”.

Portalul nordnews.md titrează: „Coloana a cincea și-a făcut apariția. Cum a fost vandalizat Cimitirul eroilor români din Fălești”. Jurnaliștii portalului observă că fotografiile cu monumentele funerare din Cimitirul Eroilor Români din Fălești au fost publicate pe rețelele sociale, în dimineața zilei de sâmbătă, de către fostul deputat socialist, Oleg Savva. Acesta a scris și un text în care îi sugerează guvernării că a greșit atunci când a decis să scoată înafara legii atât panglica „Sfântului Gheorghe”, cât și utilizarea „Z” și „V” – simbolurile folosite de Rusia în invazia sa din Ucraina. Oleg Savva a refuzat să ofere comentarii jurnaliștilor de la nordnews.md.