UE promite Moldovei ajutor în domeniul energiei, dar trage și un semnal de alarmă, scrie Europa Liberă. Uniunea Europeană a spus Republicii Moldova că „este gata” să continue sprijinul pentru sectorul ei energetic și a îndemnat autoritățile de la Chișinău să grăbească construcția liniilor electrice de interconectare cu România, într-un moment în care există riscul unei crize. Promisiunea de sprijin în domeniul energetic face parte din „concluziile” privind extinderea UE adoptate pe 17 decembrie de miniștrii europeni de Externe, reuniți la Bruxelles. Și liderii europeni se pregătesc să dea Chișinăului asigurări asemănătoare la summit-ul lor de sfârșit de an, de pe 19 decembrie, potrivit unui proiect al declarației finale văzut de Europa Liberă. UE „salută progresul constant al Moldovei pentru a-și întări securitatea energetică și independența livrărilor”, se spune în declarația miniștrilor europeni de Externe, care continuă: „Moldova trebuie să accelereze în continuare proiectele de infrastructură privind interconectarea electrică pentru a reduce vulnerabilitățile structurale”. Republica Moldova nu are linii de înaltă tensiune care să o lege direct de România, iar electricitatea pe care o importă periodic de pe piața europeană este livrată prin linii electrice ocolitoare, care trec prin Ucraina, unde infrastructura energetică este bombardată tot mai intens de forțele ruse, dar și prin regiunea transnistreană. Această situație poate duce la apariția unor pene de curent la nivel național, așa cum s-a întâmplat și în toamna lui 2022. Este în curs construcția unei linii electrice de înaltă tensiune din sudul R. Moldova spre Chișinău, care ar asigura importuri mari din România prin interconectarea Isaccea – Vulcănești. Dar lucrările durează mai mult decât se preconiza, iar linia de 400 kV urmează să fie dată în folosință abia la sfârșitul anului 2025, deși recent, autoritățile au anunțat că au solicitat urgentarea lucrărilor la acest proiect.

Criza energetică ce va lovi Tiraspolul și, prin ricoșeu, Chișinăul, tot mai aproape? – o întrebare pe care o găsim și în Ziarul Național. Publicația reține declarația premierului de la Kiev, Denis Șmîhal: „Acordul Ucrainei cu Rusia privind tranzitul de gaze expiră la 1 ianuarie 2025 și nu va fi prelungit”. Gazul rusesc care tranzita Ucraina ajungea și în regiunea transnistreană a R. Moldova, care riscă să rămână fără căldură și lumină de la 1 ianuarie 2025, dacă „Gazprom” nu va livra cei 5,7 milioane de metri cubi pe zi pe o rută alternativă, via Turcia. Malul drept al Nistrului este asigurat cu gaze pentru toată iarnă, însă jumătate din consumul de energie electrică este acoperit de centrala de la Cuciurgan, care o produce cu gaze rusești.

„Ajutor la contor” din partea fugarului Șor: „Câte 1000 de lei lunar pentru locuitorii din Orhei, UTA Găgăuzia și Taraclia” – titrează Ziarul de Gardă, care observă că fugarul Ilan Șor apare într-o înregistrare video pe pagina de Telegram a primăriei municipiului Orhei, contul său de Facebook și Telegram fiind blocat. Recunoscând că „nu a reușit să-și apere victoria și să-și îndeplinească promisiunea ca cetățenii să aibă gaz gratuit”, penalul Ilan Șor anunță compensații pentru sezonul rece, pentru locuitorii din Orhei. Totodată, Șor anunță aceeași compensație și pentru locuitorii din Găgăuzia și Taraclia. ZdG amintește că decizia de condamnare a fugarului Ilan Șor, la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a fost menținută recent și de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ). La 13 decembrie, instanța supremă a respins, după aproape doi ani, recursurile avocaților lui Ilan Șor.

R. Moldova, pregătită să reziste în fața ultimului atac rusesc, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-o analiză pentru DW. Criza energetică este inevitabilă în Republica Moldova după revelion. Chișinăul testează generatoarele de la instituțiile strategice iar Tiraspolul pregătește transferul pacienților grav bolnavi la Chișinău. Rusia nu a rezervat capacități pentru Transnistria pe conducta transbalcanică după 31 decembrie 2024. Ultima zi când putea face asta era 16 decembrie. Sistarea livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană înseamnă colaps economic și criză umanitară la Tiraspol și deficit de 40% de energie electrică la Chișinău. Este ultima carte pe care o joacă Rusia pentru a deturna cursul pro-european al Moldovei prin compromiterea guvernării pro-UE, în ajunul anului electoral 2025, când au loc alegeri parlamentare decisive. Cum va interveni Chișinăul în cazul celui mai pesimist scenariu? - Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, susține că, în lipsa gazelor rusești, o eventuală criză în stânga Nistrului nu se va produce într-o oră sau o zi, ci va fi un declin lent. „Examinăm posibilitatea ca anumite categorii de cetățeni, foarte vulnerabili, din partea stângă, cei aflați în terapie intensivă, copiii din azil, să fie preluați în partea dreaptă a Nistrului și asistați”, a spus Oleg Serebrian. Totuși, el crede că Gazprom va livra gaze în regiunea transnistreană, dar va face o pauză, pentru ca Rusia să încerce să capitalizeze frigul ca armă politică împotriva Moldovei și Ucrainei. „Acum, Rusia pune presiune pentru a inocula ideea că responsabili de criză sunt Kievul și Chișinăul. Nu cred, până la urmă, că Gazprom nu va livra gaze. Poate fi o pauză. Putem fi puși la încercare. Se poate încerca crearea unei stări de neliniște în ajun de sărbători, de pesimism în societate pe ambele maluri ale Nistrului”. Prin urmare, este posibil ca Rusia fie să livreze gaze către Transnistria pe ruta alternativă în ultimul moment (pe 1 ianuarie 2025), fie peste aproximativ o lună.