„Mai sunt câteva lucruri de făcut, dar uitându-mă la progresul înregistrat, pot fi îndeplinite foarte curând, iar după statele membre vor da acordul pentru a deschide negocierile reale. (...) Este vorba în special de problemele de justiție, statul de drept este foarte important, noi am dori să vedem un sistem judiciar independent și puternic. Sunt încrezător că totul este posibil de realizat”, a adăugat Hahn.

Segmentul proeuropean și proromânesc a obținut victorie la 9 mai. Numărul persoanelor care au sărbătorit Ziua Europei a fost mai mare decât numărul celor care au marcat Ziua Victoriei. Istoricii Octavian Țîcu și Andrei Cușco, ai spus la postul public de televiziune Moldova 1 că Republica Moldova a demonstrat încă o dată că este majoritar proeuropeană. Istoricii mai spun că marșurile organizate de partidele proruse la Chișinău au demonstrat să forțele pro-Kremlin sunt divizate și nu sunt capabile să consolideze societatea, notează IPN. „Partea proeuropeană și proromânească a obținut o victorie. Chiar în ciuda aparenței de oameni mulți, da fapt, au fost puțini. În al doilea rând, această isterie trădează o frustrare a celor care se identifică cu lumea rusă în Republica Moldova. Este clar că sunt oameni care așteaptă venirea lui Putin, dar ei nu sunt atât de mulți. Și socialiștii, și comuniștii, și diversele formațiuni ale lui Șor, au eșuat în a arăta o imagine consolidată a lumii ruse în Republica Moldova. Din punctul de vedere al imaginii, această zi nu a arătat atât de deprimant cum arăta câțiva ani în urmă. Acum trebuie să vedem cum reușim să consolidăm acest flanc proeuropean. Până la urmă, suntem o societate proeuropeană în care valențele europene domină”, a spus istoricul Octavian Țîcu în cadrul emisiunii „Bună Seara”. Și istoricul Andrei Cușco spune că voința cetățenilor Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană este vizibilă și clară întregii Europe. Potrivit istoricului, percepția blocului comunitar față de Republica Moldova s-a schimbat considerabil în ultimii ani.

Ziarul National reține declarațiile de la Moscova ale Mariei Zaharova, la adresa R. Moldova și Maiei Sandu. Deși au atacat în mod barbar un stat neutru, rușii o acuză pe șefa statului de nazism și încearcă să dicteze de la Moscova limba pe care trebuie să o vorbim în R. Moldova, titrează publicația. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un interviu acordat agenției de stat TASS, face, sarcastic, comparații cu nazismul, o narațiune propagandistică folosită și în cazul invadării Ucrainei în 2022. Teza propagandistică a nazismului a fost folosită de Moscova pentru a-și justifica invazia din Ucraina din 2022. În briefingul de presă susținut miercuri, Maria Zaharova a avut, așa cum face periodic, chiar săptămânal în ultima vreme, un amplu comentariu despre „situația din R. Moldova”, în care a condamnat, folosind termeni similari, faptul că Chișinăul celebrează la 9 Mai Ziua Europei, scrie Ziarul Național.

După aprecierea analiștilor internaționali, deznodământul conflictului din Ucraina provoacă temeri că în cazul unei victorii, Putin se va îndrepta către Moldova, iar în situația în care va simți că „operațiunea militară specială” stagnează, nu va ezita să ațâțe un conflict interetnic, de exemplu, în Găgăuzia, cu scopul destabilizării Moldovei și distragerii atenției de la situația de pe front. Însă Occidentul deja nu mai este tentat să permită Rusiei lui Putin să sfideze la nesfârșit dreptul internațional și suveranitatea statelor, scrie analistul Anatol Țăranu, într-un editorial pentru IPN. Un șir de declarații și acțiuni ale factorilor decizionali occidentali din ultimul timp demonstrează că Republica Moldova nu va fi cedată, chiar dacă apărarea ei va necesita introducerea forțelor militare din exterior. Despre aceasta a prevenit și președintele Franței Macron, care în ultimele sale declarații le-a transmis rușilor un mesaj tranșant în acest sens: „nu credeți că ne vom opri aici, dacă nu vă opriți voi”. Acum rămâne ca și Chișinăul să fie pregătit, inclusiv în plan legislativ, să se adreseze partenerilor occidentali și, în speță, României după ajutor pentru a-și garanta securitatea și însăși existența în fața pericolului agresiunii ruse, scrie Anatol Țăranu.