Ultimii 20 de ani au adus schimbări în economia R.Moldova, arată datele Băncii Mondiale. Deși s-au înregistrat progrese în reducerea sărăciei și creșterea veniturilor, țara se confruntă în continuare cu provocări majore în ceea ce privește productivitatea muncii, a precizat reprezentanta Băncii Mondiale, Melanie Marlett.

„PIB-ul pe cap de locuitor a crescut la o medie de aproape 5%, ceea ce a redus semnificativ nivelul sărăciei în țară, de la aproape 19% în 2000 la mai puțin de 10% în 2021. Această creștere s-a datorat acumulării de capital, completată de o creștere a productivității datorită tehnologiilor importate. Productivitatea muncii s-a triplat între anii 2000 și 2019, însă la acest nivel de productivitate reprezintă doar 40% din cel al României. Această convergență a fost afectată de productivitatea scăzută în sectorul serviciilor și cel industrial, unde productivitatea muncii doar s-a dublat în perioada respectivă, în timp ce în agricultură a crescut de șase ori”, a spus Melanie Marlett.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a subliniat importanța colaborării cu Banca Mondială și necesitatea continuării reformelor economice pentru a asigura o creștere sustenabilă.

„De-a lungul acestor ani, parteneriatul cu Banca Mondială a fost esențial pentru Moldova. Țara noastră are nevoie urgentă de reforme economice și de o regândire a strategiilor de creștere. Tendințele actuale și motoarele de creștere nu sunt suficiente. Avem nevoie de o creștere accelerată de 8-10% pe parcursul următorului deceniu, aceasta este unica șansă pentru Moldova. Coșmarul nostru cel mai mare este să avem o creștere de doar 2-3% pe an, ceea ce ar menține Moldova printre cele mai sărace țări din Europa. Memorandumul reprezintă o oportunitate de a reflecta asupra situației actuale și de a identifica reformele principale și domeniile de intervenție necesare pentru a crește potențialul economic”, a declarat Dumitru Alaiba.

Printre temele abordate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Băncii Mondiale s-au numărat necesitatea reformelor economice, regândirea motoarelor de creștere economică, investițiile în capitalul uman, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea mediului de afaceri.