”Din păcate Vicepremierul pe Reintegrare este cel care trebuie să gestioneze o situație pe care mai mult ca sigur nu a generat-o. Mai mult, este nevoit să acționeze în cadrul prestabilit discutând cu negociatorul șef de la Tiraspol, tot el porta-vocea serviciilor rusești în regiune. Aceste negocieri în format 1+1 s-au terminat cu nimic cu mult înainte de a începe. Fie Chișinăul începe să acționeze curajos și începe să acționeze pentru reintegrare, fie trebuie să nu acționeze deloc. Actuala tactică are prea multe efecte adverse pentru beneficiarii finali ai actului guvernării... adică pentru noi, locuitorii Moldovei” concluzionează experții de la Initiative for Peace.

Și Deutsche Welle a publicat un articol despre reuniunea în format 1+1 care a avut loc ieri, 16 ianuarie, în regiunea separatistă transnistreană. ” Regimul de la Tiraspol, prins în „capcana” Chișinăului” este titlul articolului semnat de editorialistul Vitalie Călugăreanu

”Din motive de securitate (la Tiraspol staționează ilegal un contingent de militari ruși), Kievul a închis ermetic segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene din prima zi a invaziei ruse – 24 februarie 2022. Astfel, toate coridoarele de contrabandă care alimentau regimul separatist de la Tiraspol s-au închis iar importurile și exporturile transnistrene au ajuns dependente sută la sută de Chișinău. Fără contrabandă, economia transnistreană nu poate supraviețui. Conform datelor oficiale, bugetul autoproclamatei „rmn” înregistrează acum un deficit de 40% - deficit care va crește în următoarele luni.”.

Pomenindu-se în această „capcană economică”, regimul de la Tiraspol încearcă să șantajeze și să provoace Chișinăul și Kievul prin falsuri propagandistice. Falsuri create în regiune transnistreană sunt preluate și răspândite pe larg de presa rusă.  În paralel, MAE rus i-a reproșat Chișinăului că se înarmează cu echipamente moderne oferite de Occident”.

În aceste condiții primăvara vine cu noi riscuri de destabilizare concluzionează Vitalie Călugăreanu în Deutsche Welle 

Chișinăul rămâne FERM pe poziții în privința aplicării taxelor vamale pentru firmele din Transnistria” titrează și Ziarul Național.

”Chișinăul nu intenționează să anuleze unele prevederi ale Codului vamal, intrate în vigoare pe 1 ianuarie 2024, potrivit cărora agenții economici din stânga Nistrului vor plăti taxe vamale de rând cu reprezentanții mediului de afaceri de pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Acest lucru a fost anunțat de Biroul Politici de Reintegrare, după întrevederea de la Tiraspol.

Pe agenda discuțiilor a figurat de asemenea și tema funcționalității punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din orașele Tiraspol și Râbnița, context în care Chișinăul a evidențiat disponibilitatea asigurării unui regim de lucru eficient al acestor subdiviziuni teritoriale, cu sporirea dinamicii de documentare cu plăci de model neutru a autovehiculelor din regiune.

„1946” sau Teatrul împotriva tăcerii ” este titlul unui editorial semnat de scriitorul Vitalie Ciobanu pentru Deutsche Welle

Regizorul Slava Sambriș a montat la Teatrul Republican Luceafărul din Chișinău un spectacol despre una dintre marile represiuni ale regimului sovietic în Basarabia: foametea din 1946-1947.

Sursa documentară de bază a acestui spectacol a fost „Cartea foametei” de Larisa Turea (Cartier, 2023), ajunsă la a patra ediție.

„1946” nu e un spectacol oarecare. Nu e făcut după o piesă cu preliminarii, intrigă și deznodământ. Nu poți miza pe partituri actoricești remarcabile, pe efecte care să ia ochii publicului. Pe un decor fastuos sau măcar ingenios, pe machiaj și costume strălucitoare. Totul în acest spectacol desfide esteticul, „frumosul”, fascinantul.

Au trebuit să treacă trei decenii pentru ca, în documente oficiale, cele care definesc politica statului, cum e Strategia de Securitate Națională a Republicii Moldova, recent legiferată, să se spună lucrurilor pe nume: Rusia reprezintă principala amenințare existențială pentru Republica Moldova.

Demersul artistic poate fi mult mai eficient decât zeci de campanii proeuropene orchestrate de guvernanți, ale căror intenții vor fi mereu suspectate de interese electorale. Tocmai pentru că nu vânează voturi, artiștii ar trebui să aibă curajul să spargă convențiile, să servească adevărul. Un spectacol cum e „1946” sper să-l vadă cât mai mulți basarabeni, pentru a se vindeca de tăcere și frică” concluzionează Vitalie Ciobanu în articolul său din Deutsche Welle.