Ce a spus ex-premierul Iurie Leancă la procesul lui Plahotniuc. Europa Liberă relatează că la fel ca și în cazul martorilor precedenți, primele întrebări i le-a adresat însuși Plahotniuc. El l-a întrebat cum au fost partajate funcțiile între partidele care formau Alianța pentru Integrarea Europeană și dacă una dintre componentele coaliției de guvernare putea să intervină în domeniile celorlalte. Leancă a spus că „îi vine greu să creadă” că un partid din alianță putea interveni cu solicitări în domenii care reveneau altor partide și că el personal nu a primit nicio indicație de la Plahotniuc. Fostul premier a explicat că relațiile în alianță au variat „de la conlucrare la tensiuni”, mai ales după cazul „Pădurea Domnească” din 2012. Plahotniuc l-a întrebat pe Leancă și ce a cauzat criza de la Banca de Economii (BEM). Fostul premier a răspuns că toate problemele au pornit de la faptul că managementul acorda credite mari, fără gajuri substanțiale. Pentru a analiza situația de la bancă, în Parlament a fost creată în 2013 o comisie specială, condusă de deputatul comunist Oleg Reidman. Comisia a propus trei soluții pentru evitarea falimentării băncii, inclusiv diminuarea cotei statului, care la acel moment avea un pachet de 56% de acțiuni. Leancă a menționat că Ministerul Finanțelor a susținut această propunere, deoarece statul nu avea bani ca să acopere gaura din bugetul băncii. La una din ședințele precedente (pe 19 decembrie) martorul Veaceslav Ioniță, care în 2014 conducea Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe, a spus că deputații au fost mirați că acționarii minoritari au acceptat foarte repede să preia banca. Emisia acțiunilor suplimentare a avut loc când Parlamentul era în vacanță. În opinia lui Ioniță, anume Guvernul Leancă a decis să cedeze banca acționarilor minoritari. „Tot ce am înțeles noi când ne-am întors din vacanță a fost că Guvernul avea banca și nu o mai are”, a spus Ioniță în instanță. Leancă a mai spus că garanțiile de stat au fost emise în condiții secrete pentru a evita panica în societate. Alte detalii găsiți pe pagina Europei Libere.

Condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, fugarul Ilan Șor este vizat în noi cauze penale de amploare ce vizează curățarea sistemului politic de finanțări obscure. Cotidianul reține anunțul șefului Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, la postul TV Moldova 1. Potrivit procurorului-șef, pe parcursul anului trecut, procurorii au finalizat și trimis în instanță 17 cauze penale care vizează direct Partidul „Șor”, declarat neconstituțional.  „Procuratura Anticorupție are în examinare mai multe cauze penale privind fenomenul finanțării ilicite a unor partide politice, fiind examinate acțiunile mai multor persoane, printre care și ale personajului Ilan Șor în raport cu anumite fapte. Ilan Șor este pus sub acuzare în cadrul unei cauze penale instrumentate de Procuratura Anticorupție ce ține de finanțarea ilicită a partidelor politice, însă acesta este investigat inclusiv în alte cauze penale”, a declarat Marcel Dumbravan.

De ce a încălcat CSJ termenul stabilit de lege pentru examinarea contestațiilor judecătorilor de la curțile de apel care nu au promovat evaluarea? Ziarul de Gardă publică răspunsul instanței. „Finalizarea examinării în fond a cauzelor are loc, în mare parte, în termenul legal de 30 zile, doar că pledoariile și pronunțarea deciziilor s-a amânat pentru motive justificate”, a comunicat Curtea Supremă de Justiție (CSJ) după ce ZdG a constat că mii de dosare bat pasul pe loc în ultima jumătate de an, în timp ce judecătorii cărora le-au fost repartizate fac un ultim efort pentru a-și salva carierele în magistratură. Răspunsul a fost expediat de Curte exact în ziua în care a emis deciziile în privința a cinci din cei nouă magistrați care s-au prezentat zilnic la muncă în ultimele șase luni, dar nu au putut examina dosare și adopta hotărâri.

Reforme nepopulare și reconfigurarea mașinăriei ruse. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie într-o analiză pentru DW Moldova că 2026 va fi un an al reformelor nepopulare în R. Moldova. Nefiind prevăzute alegeri, guvernarea ar urma să folosească acest interval pentru implementarea celor mai tranșante schimbări asumate în relația cu UE. O reformă dificilă – reforma justiției - urmează a fi încheiată în 2026, iar o altă reformă profundă – reforma teritorial-administrativă – trebuie începută. Până acum, reforma justiției a dat rezultate modeste. Sunt condamnări în privința marilor corupți, dar aceștia reușesc să fugă cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței, ceea ce înseamnă că anumiți procurori și judecători colaborează cu infractorii și că mecanismul legislativ de control judiciar are breșe. În lunile următoare ar urma să fie pronunțate sentințe în câteva dosare mari de corupție și trădare de patrie. Va fi un test care va arăta dacă actualul sistem judiciar mai poate fi salvat. În eventualitatea unui eșec, un referendum vizând justiția nu este exclus în Republica Moldova în 2026, scrie autorul. Raioanele, prin care sovieticii au înlocuit județele, vor fi lichidate. Deocamdată nu este clar cum va arăta noua hartă teritorial-administrativă și nici dacă Moldova va fi împărțită în regiuni sau județe. Cert este că o astfel de reformă ar urma să genereze economii de miliarde de lei din contul birocrației, mai scrie autorul.

Anul 2026 pentru Republica Moldova: între războiul din Ucraina și războiul hibrid al Rusiei. Veridica.md scrie că după un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață. Factorii interni și externi vor continua să exercite presiuni asupra Republicii Moldova, generând riscuri de destabilizare politică, socială și economică, în timp ce contextul geopolitic regional rămâne profund incert. Situația din Republica Moldova depinde de evoluțiile din Ucraina. Cu peste 1200 de kilometri de hotar comun cu Ucraina, cu o economie vulnerabilă și deschisă, dar și cu o prezență semnificativă a forțelor politice pro-ruse pe plan intern, evoluția Republicii Moldova nu poate fi analizată în afara a ceea ce se va întâmpla în Ucraina în 2026. După valurile de propagandă rusă și intensificarea războiului hibrid în preajma alegerilor parlamentare, este evident că Rusia nu este dispusă să renunțe la Republica Moldova. Chiar dacă 2026 nu este un an electoral, cel puțin două regiuni vor rămâne în centrul atenției Kremlinului. Prima este Transnistria. Propaganda rusă deja și-a intensificat narațiunile destinate populației din regiune, încercând să prezinte Republica Moldova și Occidentul drept amenințări directe. Găgăuzia este o altă regiune spre care este de așteptat să se îndrepte eforturile războiului hibrid rusesc, mai atenționează Veridica.