Actualmente, anchetatorii sunt la fața locului pentru a investiga cum au dispărut munițiile și cum a fost posibil ca acestea să fie înlocuite cu pietr și nisip, a declarat în această seară Carp, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive TV. Potrivit deputatului, cineva va răspunde cu funcția, însă Procuratura trebuie să se expună, a mai spus acesta.

Ziarul de Gardă scrie că dosarul primului judecător condamnat pentru îmbogățire ilicită în R. Moldova, Oleg Melniciuc, este examinat de mai bine de doi ani la Curtea de Apel Chișinău, după ce în septembrie 2021, Judecătoria Anenii Noi l-a condamnat la 7 ani de închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul jurisprudenței timp de 15 ani. Magistratul, în prezent suspendat din funcție, susține că este nevinovat și că se află în prezent într-o „vacanță forțată”. După ce a început urmărirea penală pe numele său, el a devenit proprietarul oficial al unor spații comerciale de câteva sute de metri pătrați în capitală, pe care i le-a donat mama sa pensionară, cea care i-a făcut donații de sute de mii de lei atunci când judecătorul Melniciuc era în funcție.

Referendumul privind aderarea R.Moldova la Uniunea Europeană va determina clar drumul ales de R.Moldova și va oferi o bază „solidă” inclusiv în perspectiva viitoarelor guvernări, opțiunea poporului fiind inclusă în Constituție. Opinia a fost exprimată de către  directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning din București, Iulian Chifu, la emisiunea la TVR MOLDOVA, scrie Deschide.md. Iulian Chifu crede că cine pariază astăzi contra integrării în UE este sinucigaș politic, dincolo de faptul că nu vrea binele propriului stat. Analistul de politică externă din România, atrage atenția că integrarea R. Moldova a fost votată cu majoritate calificată constituțională de atunci. „Pe atunci sigur vom găsi pe lista comuniștilor care au avut ulterior alte idei.”

Contextul internațional, dar și cel intern, a pus pe tapet noi realități și schimbări ale paradigmei în ceea ce privește raportul de forțe în negocierea dosarului transnistrean între Chișinău și Tiraspol, constată jurnalistul Mădălin Necșuțu într-un articol publicat de Gazeta de Chișinău. Potrivit acestuia  Tiraspolul nu mai este în aceeași poziție de forță pe care o deținea înaintea izbucnirii invaziei militare ruse în Ucraina în februarie 2022, iar Chișinăul deține mai multe pârghii, dar și voință politică, de a rezolva această situație nu numai prin prisma mediatorilor internaționali, dar și prin soluții interne. Totuși Transnistria continuă să fie o „gaură neagră” și din perspectiva drepturilor omului. Editorialistul se întrabă în acest context, întrebarea de bază este dacă acest regim separatist, care a creat numai probleme în regiune, fiind de altfel prototipul conflictelor înghețate create de Rusia în bazinul Mării Negre, mai trebui să existe sau nu? Își vor asuma și partenerii occidentali costurile unei reintegrări de care Republica Moldova nu este capabilă de una singură? Va dori Occidentul să întoarcă acel contra-exemplu al Moscovei cu conflictele înghețate orchestrate de Federația Rusă în proximitatea sa prin crearea unor republici separatiste sau nu?

Republica Moldova are una dintre cele mai mici rate de bază din Europa, după ultima decizie a BNM, anunță Mold-Street. Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, prin vot unanim, să coboare cu 0,5 puncte procentuale rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, până la nivelul de 4,25 la sută. Este cel mai mic nivel din ultimii doi ani și cinci luni, mai exact din 3 septembrie 2021, când rata de bază a fost majorată de Banca Națională de la 3,65, la 4,65 la sută. Totodată, actualul nivel al ratei de bază din Moldova este unul dintre cele mai mici bază din Europa, inclusiv este mai mic decât în majoritatea statelor Uniunii Europene și cea a celor zona euro. Datele tradingeconomics arată că rate mai mici sunt doar în state bogate precum Elveția și Danemarca, dar și în Bulgaria, Albania sau Bosnia și Herțegovina.

Pentru comparație, în România rata de bază este menținută la 7%, în Ungaria este la 10%, în Cehia – 6,75%, în Marea Britanie – 5,25%, în Germania, Franța și alte state din zone euro – la un nivel de 4,50%.