Realitatea „Digitală” din R. Moldova și România: fișe medicale scrise cu creionul și analize trimise pe WhatsApp (Revista presei)

  • 22 Ianuarie 10:02
Realitatea „Digitală” din R. Moldova și România: fișe medicale scrise cu creionul și analize trimise pe WhatsApp (Revista presei)

Maia Sandu nu a primit cele 30 000 de euro din partea Primăriei Timișoara, anunță Ziarul Național. Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a anunțat, într-o postare video pe pagina sa de Facebook, despre faptul că autoritățile timișorene nu au virat acești bani, arătându-se mirat de „atacul rușilor” la adresa președintei Maia Sandu. Primarul Fritz a mai remarcat faptul că aceste atacuri dovedesc „cât de bine aleasă a fost Maia Sandu ca prima laureată a acestui premiu” și că Timișoara „se luptă cu cine trebuie”.

Nicio zi fără scandal - aceasta pare să fie noua lozincă a multor politicieni de pe Bâc, anti- și pro- europeni, constată Nicolae Negru în Ziarul Național. Acesta scrie că atunci când motivele lipsesc, ele se inventează, se caută pretexte, faptele se ajustează, se trag de păr, în funcție de scopuri. Cu cât e mai mare scandalul provocat, cu atât politicienii implicați par mai satisfăcuți, de parcă acesta le-ar fi rostul. Cu atât mai mult trebuie apreciată decența celor care nu au participat la linșajul Maiei Sandu. În opinia lui Nicolae Negru, e un scandal steril, artificial, oricât gaz ar turna unii peste foc (inclusiv din fățarnică „solidaritate”), acesta nu poate dura mult, nu are potențial, se va stinge de la sine, orice cetățean este capabil să-i înțeleagă caracterul fals. E un scandal ce se ține pe supărări, resentimente, interpretări, nu pe acțiuni reprobabile și nici pe greșeli fatale.

„Toți angajații CFM nu și-au primit salariile timp de două luni.”, scrie Ziarul de Gardă. În luna mai a anului 2022, Calea Ferată din Moldova anunța că „datorită bunei gestionări a activităților operaționale, dar și a acțiunilor de dezvoltare și menținere a infrastructurii”, a achitat integral restanțele salariale acumulate pe parcursul anilor precedenți față de angajații întreprinderii. În ultimul an, CFM a ajuns să se confrunte din nou cu probleme financiare, fiind acumulate noi restanțe salariale. Eduard Calancea, vicedirector al CFM responsabil de activitatea economică, admite că toți angajații întreprinderii nu și-au primit salariile pentru ultimele două luni. Potrivit acestuia, cauza reținerilor salariale este conjunctura economică, ca urmare a conflictului care este în regiune.

Mold-Street scrie astăzi despre cifrele negre ale R. Moldovei. Publicația se referă la costul nociv al autorizațiilor oferite de Chișinău întreprinderilor transnistrene în schimbul energiei electrice ieftine. Potrivit Mold-Street, în localitatea Mateuți, Rezina, numărul oamenilor cu tumori maligne a crescut cu 80% în ultimii zece ani, de vreme ce la nivel național numărul celor bolnavi de cancer a sporit cu 40 la sută. MoldStreet înscrie această  evoluție îngrijorătoare, în contextul în care autoritățile de la Chișinău au oferit în ultimii ani autorizații de funcționare cu derogări Uzinei Metalurgice Moldovenești. Și pentru a întregi peisajul sinistru, în cea mai mare parte din acest răstimp, autoritățile de la Chișinău nici măcar nu au putut să afle cât de mult au poluat întreprinderile care țin în picioare regimul secesionist din Transnistria.     

Realitatea „Digitală” din R. Moldova și România: fișe medicale scrise cu creionul și analize trimise pe WhatsApp   – o investigație pe care o găsim astăzi în RiseMoldova. Publicația constată că în era digitalizării, medicii sunt nevoiți să evalueze rapid pacienții fără să cunoască informații vitale din istoricul medical al fiecărei persoane care ajunge de urgență la spital. Asta pentru că lipsește un sistem informațional unic, integrat la nivel național, o problemă tergiversată de 13 guverne în ultimele două decenii.  Situația a devenit acută în pandemie, când cadrele medicale au fost copleșite de cazurile de COVID-19. Informațiile medicale sunt în bună parte la purtător – în fișele cărate de pacienți prin spitale sau după cum își amintește fiecare bolnav. Potrivit RISE Moldova, doar 13 spitale republicane folosesc Sistemul de Asistență Medicală Spitalicească (SIA AMS) din 2017. Reprezintă doar o cincime din toate unitățile publice din țară. Restul spitalelor, deși deservesc aproape 2 milioane de pacienți, nu sunt încă digitalizate. Rise a făcut radiografia acestui sistem informațional, după ce am investigat traseul unor pacienți prin spitale și am consultat zeci de strategii și rapoarte. A vorbit cu medici de familie, medici de urgență și medici specialiști în spitalele raionale și republicane, experți în securitate digitală, precum și cu decidenți din sănătate.  Niciun oficial nu a fost tras la răspundere pentru deciziile autorităților din sănătate. Milioanele cheltuite din bugetul național și din fonduri europene pentru sisteme care nu funcționează și nu pot asigura interconectarea datelor medicale au rămas criticate doar în rapoartele de audit ale Curții de Conturi. Ministerul Sănătății anunță că lucrează la o nouă strategie privind digitalizarea și lansarea unei platforme de la zero, dar va fi funcțională abia peste 6 ani.

 

 

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal Chișinău
Meteo Chișinău
13,29
Cer senin
Umiditate:34 %
Vint:0 m/s
Sat
10
Sun
6
Mon
8
Tue
10
Wed
14
Arhivă Radio Chișinău