Războiul hibrid al guvernării și opoziției. Op-Ed de Victor Pelin

  • 11 Aprilie 08:24
Războiul hibrid al guvernării și opoziției. Op-Ed de Victor Pelin

„Rezultatul final al acestei confruntări depinde de modul în care se fa termina războiul ruso-ucrainean. În astfel de circumstanțe, devine tot mai evidentă simpatia puterii și opoziției pentru părțile beligerante…”

Dezorientarea comuno-socialiștilor

Timp de mai bine de o lună și jumătate lupta politică dintre opoziție și guvernare a fost umbrită de invazia rusească în Ucraina. Abia săptămâna trecută confruntarea firească a opoziției și guvernării și-a recăpătat amplitudinea, căpătând noi dimensiuni. Astfel, faza fierbinte a războiului ruso-ucrainean provoacă reverberații în întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova. Substituirea noțiunilor, utilizarea sintagmei de operațiune militară specială în loc de a spune lucrurilor pe nume, că avem un război de agresiune, este doar un element propagandistic al războiului hibrid pe care l-a declanșat Rusia pentru a-și realiza obiectivul de schimbare a ordinii mondiale. După toate aparențele, Republica Moldova nu putea să evite atragerea sa în acest război hibrid. Pe plan extern, în această confruntare guvernarea este de partea instituțiilor internaționale – ONU, Consiliul Europei, UE, etc., iar opoziția comuno-socialistă e de partea Rusiei. Deci, pe plan intern, guvernarea și opoziția sunt părți ale acestui război hibrid.

Chiar dacă guvernarea se confruntă cu greutăți majore de ordin social-economic, provocate de război, noile circumstanțe deschid oportunități pentru Republica Moldova. În acest sens, a fost depusă cererea de aderare la UE la care s-a răspuns din partea Comisiei Europene cu transmiterea chestionarului de evaluare privind pregătirea pentru obținerea statutului respectiv. Este o evoluție dificil de subestimat, care imprimă noi valențe proiectului de țară – integrarea europeană, inițiat apropos de actuala opoziție încă acum 20 de ani. În plus, guvernarea s-a învrednicit de un suport considerabil, de perspectivă, în cadrul Platformei de sprijin pentru Republica Moldova.

În contrast, opoziția comuno-socialistă, promotoare a integrării eurasiatice, a rămas absolut dezorientată după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pierzând din vizor orice puncte de reper integraționist. Acest lucru se vede fără putință de tăgadă pe exemplul principalului aliat al Rusiei – Belarus, care pe lângă faptul că și-a atras asupra sa întregul pachet de sancțiuni la care este supusă Rusia pentru agresiune, și-a pierdut de fapt și suveranitatea națională, devenind un apendice al fratelui mai mare.

Nu doar dezorientarea integraționistă eurasiatică a devenit o problemă pentru opoziția comuno-socialistă, ci și cea ideologică. Vorba e că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) insistă că ar fi un partid de sorginte marxist-leninistă, calitate pe care și-a etalat-o recent cu ocazia celei de-a 100-a aniversări de la constituirea Partidului Comunist Cinez. Problema e că ideologia conservatoare elaborată de anturajul președintelui Vladimir Putin contestă cu vehemență ideologia marxist-leninistă și, în general, bolșevismul care, chipurile, ar fi creat statul ucrainean. Sigur că e o prostie, Ucraina și-a declarat independența în iunie 1917, până la uzurparea puterii de către bolșevici. Acest epizod este o confirmare că pentru regimul lui Putin contează imperialismul, descotorosit de ideologia și politica revoluționară, care ar fi fost susținută financiar de peste hotare, din Germania. De aceea, opoziția comuno-socialistă din Republica Moldova este lipsită și de repere ideologice.

Sinecuri pentru propagandiștii comuno-socialiști

În circumstanțele menționate, până nu demult, singurul atu al opoziției comuno-socialiste în confruntarea cu guvernarea era imperiul mediatic – principala unealtă propagandistică, bazat pe retransmiterea posturilor de televiziune rusești pe teritoriul Republicii Moldova. Dar iată că în condițiile războiului hibrid, guvernarea s-a învrednicit, în sfârșit, de întreprinderea măsurilor pentru securizarea spațiului informațional al țării și combaterea dezinformării și a simbolurilor asociate cu agresiunea militară. Prin aceste acțiuni au fost atacate frontal interesele mașinăriei propagandistice ale opoziției comuno-socialiste. Reacțiile deputaților opoziției au fost extrem de virulente, iar esența lor a fost exprimată de liderul informal al socialiștilor, Igor Dodon, care a refuzat să facă o delimitare între simbolurile victoriei în cel de al II-lea Război mondial și simbolurile agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Păcat, ar fi putut învăța de la comuniști, care au condamnat simbolurile pe care le-au utilizat după ce acestea au fost utilizate de naziști.

De fapt, înfrângerile recente pe frontul propagandistic ale comuno-socialiștilor au avut drept punct de reper hotărârea CEDO din 5 aprilie 2022 pe marginea cazului NIT împotriva Republicii Moldova. Înalta Curtea nu a putut confirma că retragerea acum 10 ani a licenței de emisie a postului de televiziune NIT ar fi fost o încălcare a prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului. CEDO a constata doar că (vezi item-ul 221): Revocarea licenței NIT a făcut parte dintr-o serie graduală și neîntreruptă de sancțiuni impuse de Consiliul Coordonator al Audiovizualului instituției reclamante. Acestea constau în emiterea unui avertisment public, retragerea dreptului de a difuza reclame pe o perioadă determinată, aplicarea unei amenzi și apoi suspendarea dreptului de a difuza pe o anumită perioadă, încheindu-se în cele din urmă cu cea mai severă sancțiune - revocarea licenței la 5 aprilie 2012.

Actualmente, contează că documentul emis de CEDO face o radiografie complexă și detaliată a modului în care comuno-socialiștii prin intermediul posturilor de televiziune pe care le posedau sau administrau făceau propagandă în perioada când s-au aflat la guvernare. Din acest punct de vedre, documentul merită a fi citit cu mare atenție pentru a înțelege că în ultimii 20 de ani propaganda și spălarea pe creier a cetățenilor a reprezentat activitatea predilectă a comuno-socialiștilor. În acest context, mai e de remarcat un lucru. Principalii propagandiști comuno-socialiști, care se făceau preș în fața liderilor comuniști în perioada guvernării PCRM, sunt actualmente deputați în Parlament din partea Blocului comuniștilor și socialiștilor. Aceasta este dovada remunerării pentru servicii prețioase pe frontul propagandistic prin oferirea sinecurilor. Cel mai curios lucru este că acești propagandiști notorii se etalează actualmente în calitatea de promotori ai pluralismului și libertății mass-media, acuzând guvernarea actuală de limitarea drepturilor cetățenești la informare, de fapt, la dezinformare prin propagandă.  

Concluzii

Reluarea recentă a confruntării politice dintre putere și opoziție are loc pe fundalul agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Guvernarea se confruntă cu grave probleme de ordin social-economic, provocate de destabilizarea regională, dar în pofida dificultăților reușește să-și creeze perspective de viitor. De cealaltă parte, opoziția comuno-socialistă se confruntă cu multiple probleme de ordin ideologic, de ruinare a perspectivelor integraționiste și de eventuală pierdere a monopolului propagandistic. Rezultatul final al acestei confruntări depinde de modul în care se fa termina războiul ruso-ucrainean. În astfel de circumstanțe, devine tot mai evidentă simpatia puterii și opoziției pentru părțile beligerante.

Sursa IPN.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
19,4
Cer senin
Umiditate:99 %
Vint:4,12 m/s
Sat
26
Sun
26
Mon
27
Tue
27
Wed
27
Arhivă Radio Chișinău