Război, criză, secetă, inflație, lupta politică pe Bâc nu se oprește, ci ia amploare (Revista presei)

  • 29 August 2022 09:47
Război, criză, secetă, inflație, lupta politică pe Bâc nu se oprește, ci ia amploare (Revista presei)

„Război, criză, secetă, inflație, lupta politică pe Bâc nu se oprește, ci ia amploare, scrie Nicolae Negru în Ziarul Național, atenționând că mai mulți lideri extraparlamentari marginalizați după ultimele alegeri așteaptă nerăbdători șansa unei noi încăierări electorale, pentru a reveni în centrul scenei politice. Însă cea mai mare forfotă vine dinspre oligarhii fugiți peste mări și țări, care, după toate semnalmentele, își coordonează acțiunile, conștientizând că lupta se dă pe viață și pe moarte, că viitoarea campanie electorală e ultima pentru ei, dacă vor pierde în fața Maiei Sandu. Se fac noi aranjamente, noi înțelegeri, se caută noi lideri capabili să trezească la viață electoratul apatic, dezamăgit, care declară că „nu mai crede în nimeni”.

Tactica comună a tâlharilor e atacul informațional masiv, isteria mediatică pe toate direcțiile, trollingul, pentru a demoniza guvernarea PAS, a o face responsabilă de toate relele. Editorialistul atenționează că e dornică de revanșă și Moscova, care a dat în bară mizând pe coruptul până-n măduva oaselor, lacomul și nu tocmai inteligentul Dodon. Căutând cu înfrigurare să-l înlocuiască cu altcineva mai capabil, mai „curățel”, care să blocheze cursul european al Republicii Moldova, să o transforme în aliatul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, Moscovei îi convine orice ar întreprinde împotriva actualei guvernări Platon, Șor, Plahotniuc, orbiți de răzbunare. În acest context trebuie privit anunțul lui Ion Ceban, primarul general al Municipiului Chișinău, despre lansarea pe apa Bâcului a unui nou partid politic, Mișcarea Alternativă Națională, care să urmeze cursul integrării europene și să se mențină pe pozițiile neutralității de azi”, scrie N. Negru.

„S-au scurs 31 de ani de la Independență. Unde suntem? – o întrebare pe care o pune în Ziarul de Gardă editorialistul Petru Grozavu. Întrebarea rămâne și pentru acest an în picioare, pentru că, indiferent de șirul anilor care s-au scurs, așa și nu am ajuns nicăieri până la capăt în drumul și destinul nostru, asumat prin Declarația de Independență din 27 August 1991: una cu Țara, una cu Neamul. Suntem tot în mers, tot pe drum, tot sperând, tot căutând „momentul potrivit”, tot făcând pronosticuri, tot dărâmând ziduri și ridicând poduri noi pe Prut… Porniți odată cu Balticii (proiectul premierului Mircea Druc) nu suntem azi nici în UE, nici în NATO, ba cu România, ba împotriva României, buni de rele, răi de treabă, ba cu Estul, ba cu Vestul, comentează autorul. R. Moldova nu a avut parte, în anii ei de independență de până acum, de guvernări care să țină la ea, să i se dedice, să se sacrifice pentru ea. Aceștia, cu anumite excepții, au speculat pe seama intereselor ei și și-au făcut propriile interese sau interesele de clan și găști mancurte și criminale. Singurii care nu au trădat-o și au slujit-o ostășește, au fost „mulții”, „talpa țării” (tot ei și fruntea țării), care se trezeau cu noaptea în cap și porneau la Marile Adunări Naționale cu transport de ocazie ori pe jos, nu pentru că erau plătiți așa cum sunt plătiți și aduși la proteste gherilele lui Șor și Dodon, ci pentru că R. Moldova este parte din ei și ei – parte din R. Moldova... Am rămas și suntem și după 31 de ani la primul pas, tot ostatici ai Pactului Stalin-Hitler”, conchide autorul.

Portalul Zona de securitate a întrebat „Ce-i doresc Republicii Moldova locuitorii regiunii transnistrene de Ziua Independenței: „Să fim împreună” – titrează publicația. Cu toate că textul declarației se răsfrânge pe întreg teritoriul Republicii Moldova în regiunea transnistreană nu este intonat imnul de stat sau arborat tricolorul. Deși aproape 350 de mii de locuitori din regiunea transnistreană dețin cetățenia R. Moldova regimul separatist, aflat sub influența Federației Ruse, nu a permis niciodată sărbătorirea zilei naționale în regiune. Unul dintre interlocutori spune pentru Zona de Securitate că „În principiu e un singur popor, nu are sens să separăm ceva, să spunem că sunt țări separate, mereu am fost împreună ne simțim un singur stat”.

Mold-street reține „Viziunea Guvernului privind dezvoltarea Republicii Moldova pentru următorii șapte an. Guvernul a prezentat publicului principalele direcții și obiective pentru dezvoltarea țării până în 2030, ce vor fi incluse în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”. Potrivit Executivului, Strategia Națională de Dezvoltare (SND) „Moldova 2030” va permite ca, până în 2030, Republica Moldova să devină prosperă, reziliență și europeană. Printre planurile ambițioase ale Guvernului se numără și reducerea cu 50% a nivelului de sărăcie, construcția autostrăzii Chișinău-Iași și a 3 poduri rutiere între Republica Moldova și România la Giurgiulești, Leova și Ungheni; construcția sau reabilitarea sistemelor de canalizare și stații de epurare în toate localitățile cu un număr mai mare de 15 mii de locuitori; realizarea programelor naționale „Acoperirea universală cu serviciu de iluminat stradal” și „Înlocuirea ardeziei cu material modern și sigur”; crearea liceelor model în toate orașele-poli de dezvoltare regională; construcția a 2 spitale regionale la Bălți și Cahul și modernizarea tuturor instituțiilor medicale raionale; realizarea programului național „Asigurarea grupurilor sanitare moderne și sigure în fiecare școală și grădiniță”, notează Mold-street.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Fonograf cu Victor Buruiană
Meteo Chișinău
7,74
Ploaie ușoară
Umiditate:99 %
Vint:2,57 m/s
Sun
2
Mon
1
Tue
1
Wed
2
Thu
4
Arhivă Radio Chișinău