O delegație a Guvernului a prezentat un raport despre modul în care au fost îndeplinite cele 122 de recomandări pe care Republica Moldova și le-a luat ca angajamente în 2011, la prima raportare în fața Consiliului ONU. O parte dintre acestea rămân neîndeplinite nici până în prezent, după cum arată rapoartele alternative ale societății civile.

Procesul are denumirea de Evaluare Periodică Universală și prin el trec, pe rând, toate cele 193 de state membre ale ONU. Republica Moldova a fost evaluată pentru prima dată în 2011 și s-a obligat să depună mai multe eforturi pentru respectarea drepturilor omului pe mai multe dimensiuni, inclusiv drepturile femeilor și ale copiilor, ale minorităților etnice, ale persoanelor cu dizabilități, să prevină traficul de persoane, tortura și discriminarea rasială și să asigure egalitatea de gen și orientarea sexuală. Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a prezentat la Geneva raportul de țară, unde a menționat mai multe progrese înregistrate.

„Sectorul de justiție a trecut prin reforme profunde, incluzând noi măsuri de asigurare a accesului la justiție pentru toate categoriile sociale. Din Strategia de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011-2015, au fost îndeplinite 402 din 487 de acțiuni se consideră implementate, adică 88 de procente”, a declarat Vladimir Cebotari.

Rapoartele de alternativă ale societății civile arată că nu toate domeniile cu care se laudă autoritățile moldovenești la Geneva au înregistrat cu adevărat progrese. Directorul executiv al Centrului de asistență juridică pentru persoanele cu dizabilități, Vitalie Meșter.

„Rapoartele de alternativă depuse de organizațiile societății civile arată o altă realitate cu privire la asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Vorbim despre accesul la justiție, dreptul la vot, la incluziune în câmpul muncii, dreptul de a trăi în comunitate, la un mod de viață independent”, a precizat Vitalie Meșter.

Și instituția Avocatului Poporului, condusă de Mihai Cotorobai, a semnalat mai multe restanțe ale autorităților la capitolul drepturile omului.

„În raportul nostru alternativ au fost incluse 16 recomandări, dintre care, cu părere de rău, 12 sunt repetate încă din 2011. Concluzia e clară – că ele nu au fost îndeplinite”, a constatat Mihai Cotorobai.

O parte dintre reușitele raportate de autoritățile de la Chișinău se referă mai mult la adoptarea unor legi, dar nu iau în considerarea implementarea lor, a subliniat coordonatorul național al Oficiului ONU pentru drepturile omului în Republica Moldova, Veceslav Balan.

„Cu partea legislativă, cu legi și chiar cu instituții, Republica Moldova nu stă chiar prost, chiar stă bine pe destul de multe segmente sunt adoptate multe legi bune, însă ce ține de partea de implementare și partea de finanțare a lucrurilor pe drepturile omului – aici sunt probleme majore”, a declarat Veceslav Balan.

Raportul final pentru Republica Moldova urmează să fie adoptat de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în martie 2017, iar recomandările acestui vor trebui îndeplinite până la următoarea evaluare, în decursul a aproximativ 4 ani.