Iată obiectivele descrise în raportul CSAT, consultat de G4Media:

– încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;
– culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezenta aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;
– penetrarea infrastructurilor critice de comunicații și informatice;
– subminarea, prin dezinformare și propagandă a încrederii românilor în Armată și aliați, în factorul decizional și în capacitatea instituției militare naționale de a-și îndeplini misiunile, prin derularea unor acțiuni asociate agresiunilor informaționale.

Raportul CSAT arată că ”Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de actiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”.

În ceea ce privește riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la adresa țărilor din regiune, CSAT enumeră:

– creșterea numărului incidentelor militare
– atacurile cibernetice de sorginte rusă
– posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni
– exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina
– posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităților autohtone de producție de tehnică și echipamente.

Alte informații despre Rusia din Raportul CSAT pe 2023:

Contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, dublat de ajutorul militar și umanitar oferit ucrainenilor de către statele vestice, a generat o creștere semnificativă a intensității, volumului și complexității activităților cu caracter hibrid derulate de către Federația Rusă, îndreptate împotriva tuturor statelor și organizațiilor internaționale like-minded care se opun acestui conflict.

Deși riscurile asociate unei agresiuni convenționale asupra teritoriului național rămân la un nivel minim, expunerea la operațiunile informatice, psihologice, cibernetice și de propagandă, instrumentele politice și economice, sociale, culturale și religioase, precum și la activități hibride sincronizate ale Federației Ruse nu poate fi neglijată.

Acțiunile militare desfășurate de Federația Rusă împotriva Ucrainei expun România unei serii de riscuri asociate efectelor acțiunilor operațiilor militare din vecinătatea granițelor, precum: dislocarea minelor marine în largul Mării Negre, posibilitatea lovirii accidentale a unor elemente de infrastructură de pe teritoriul național, din apele teritoriale sau zona economică exclusivă, precum și a navelor participante la traficul maritim și fluvial.

De asemenea, intensificarea loviturilor Federației Ruse asupra porturilor ucrainiene de la Dunăre prezintă riscul producerii unor lovituri accidentale pe teritoriul României din vecinătatea frontierei fluviale cu Ucraina. Pe de altă parte, intensificarea ritmului și extinderea operațiilor militare de către beligeranți în bazinul Mării Negre a dus la creșterea riscurilor și amenințărilor la adresa traficului naval maritim și fluvial, aspect care ar putea genera un impact negativ asupra activităților economice din regiune. În consecință, în cursul anului 2023, au fost dispuse măsuri pentru creșterea prezenței și întărirea posturii militare pentru ridicarea nivelului de monitorizare al zonelor de risc.