În cadrul unei discuții organizate în contextul campaniei „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, William Massolin a menționat că o prevedere esențială a Convenției de la Istanbul ține de noțiunea de „lipsa de acord”. „Nu victima trebuie să demonstreze că a opus rezistență sau că a încercat să se opună violului sau acțiunilor sexuale, ci agresorul trebuie să demonstreze că a existat acordul victimei”, a precizat William Massolin.

Ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, a menționat că Moldova ar putea să ratifice respectiva convenție întrucât nu sunt identificate neconcordanțe cu Constituția țării. Ministrul a mai informat că este la o etapă finală proiectul de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Prin modificările promovate se vrea excluderea lacunelor ce țin de actele sexuale, pentru ca organul de urmărire penală să aibă toate pârghiile necesare pentru a identifica și a trage la răspundere persoanele ce se fac vinovate de acțiuni cu caracter sexual ilegale sau violuri. Proiectul va acoperi și violența sexuală asupra bărbatului. În circa două luni, documentul va ajunge pe masa deputaților pentru a fi supus votului.

Elena Bacalu, președinta Comisiei protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului, a remarcat că în Moldova mai există stereotipuri legate de faptul că femeia trebuie să rabde și să nu raporteze violența. Mai există și indiferența societății față de acest fenomen. Parlamentara consideră că este necesar, încă din școală, copii să fie educați în spiritul neadmiterii violenței pe bază de gen.

Ministra sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, crede că o problemă este că victima e cea care merge în cadrul structurilor abilitate și nu sistemul este construit în jurul victimei. Mecanismul de prevenire a violenței poate fi consolidat doar în comun cu responsabilii din educație, justiție.

Prezent la discuții, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck Hogan, a remarcat că violența sexuală afectează orice segment al societății. Fenomenul nepedepsit este o amenințare la adresa justiției. „Pentru că lipsa justiției pentru o persoană este lipsa justiției pentru toți”, a menționat diplomatul.

Anna Lyberg, ambasadoarea Suediei la Chișinău, a remarcat că violența are consecințe pe termen lung, inclusiv sub aspect psihologic. Copiii expuși violenței pot deveni agresori când se vor face mari. În Suedia, cheltuielile asociate violenței domestice costă cam 30 de milioane de euro pe an. În UE ajunge la 230 de miliarde de euro pe an.

Pascal le Deunff, ambasadorul Franței la Chișinău, susține că și țara sa este un fenomen răspândit. Numărul femeilor violate într-un an ajunge la 94 de mii. Alte 220 de mii de femei sunt supuse violenței fizice. Nouă din 10 femei își cunosc abuzatorii. Minorii reprezintă jumătate din victimele abuzurilor sexuale. Trei din patru femei raportează violență repetată. În 2019, 139 de femei au fost omorâte de partenerii lor în Franța. Potrivit ambasadorului, fenomenul subliniază inegalitățile fundamentale dintre femei și bărbați. Aceste statistici ar trebui să motiveze autoritățile la mai multe acțiuni.

În primele 11 luni ale anului 2019, telefonul de Încredere pentru femei și fete le „La Strada” a înregistrat 77 de apeluri. Au fost raportate 33 de cazuri de violență sexuală.